Apare când nu te mai aștepți (art. 1271 NCC)
București, CCIR, et. 4, Amfiteatrul Al. I. Cuza
Luni, 17 noiembrie 2014, ora 20:00
Participarea în sală este rezervată membrilor și invitaților.
Înregistrarea video integrală este rezervată pentru titularii membership documentare juridică. Cheltuială de formare profesională deductibilă fiscal. Pentru detalii click aici.
1. Incidența impreviziunii în materia logodnei: instanța va dispune adaptarea sau încetarea logodnei?
2. Care este limita dintre impreviziune (art. 1271 alin. 2-3 NCC) și ipoteza în care una dintre obligații devine (doar) mai oneroasă (art. 1271 alin. 1 NCC)? Dar între impreviziune și imposibilitatea fortuită definitivă/temporară de executare (art. 1557 NCC)? Confuzia practică, relativ des întâlnita, între leziune şi impreviziune. Criteriul depășirii cu jumătate din valoarea prestației reglementat de art. 1222 alin. 2, în cazul leziunii, poate fi aplicat și în cazul impreviziunii ca și criteriu al caracterului excesiv de oneros al obligației (art. 1271 alin. 2)?
3. Care sunt rigorile procedurale ale invocării impreviziunii? Poate fi invocată impreviziunea prin cerere reconvențională atunci când cererea principală are ca obiect executarea în natură/prin echivalent ori, după caz, rezoluțiunea/rezilierea contractului? Dacă tinde la reducerea creanței pretinse de reclamant, este suficientă întâmpinarea? Mai există alte rigori de natura procedurală pe care trebuie să le îndeplinească partea care s-ar putea prevala de impreviziune? Ce excepţii procesuale specifice ar putea adversarul să invoce în contextul impreviziunii?
4. Cum s-ar aplica exigenţa modului de calcul al valorii obiectului cererii în cazul acțiunii întemeiate pe impreviziune? Care este riscul anulării, în faza regularizării, a unei cereri întemeiate pe impreviziune?
5. Pot părțile să stipuleze renunțarea, în mod anticipat, la beneficiul impreviziunii? Este lovită de nulitate o asemenea clauză sau, cel puțin, ar trebui privită ca o clauză neuzuală (art. 1203 NCC)?
6. Mai are obiect cererea întemeiată pe impreviziune dacă, între timp, s-a consumat executarea contractului?
7. Poate instanța să respingă o cerere de adaptare a contractului pe motiv că se impune încetarea sau, invers, să respingă cererea de încetare pe motiv că s-ar justifica o adaptare? Cât de diferite sunt cele două soluții pe care instanța le poate dispune (art. 1271 alin. 2 lit. a-b NCC)? Este posibilă solutia suspendarii efectelor contractului în caz de impreviziune?
8. Atunci când contractul este, potrivit legii, titlu executoriu, impreviziunea poate fi invocată prin contestația la executare formulată împotriva creditorului care a început executarea în baza acelui contract, neluând în considerare impactul impreviziunii?
9. Poate fi avută în vedere impreviziunea în materia executării contractelor privind achizițiile publice, având în vedere că OUG nr. 34/2006 trimite la Codul civil ca drept comun, sau dispozițiile speciale ale HG nr. 925/2006 sunt suficiente și nu permit o asemenea completare?
10. Impreviziunea poate privi și contracte unilaterale (ex. contractul de credit)?
11. Are reglementarea impreviziunii, prin Noul Cod civil, un impact… psihologic asupra incidentelor de tip impreviziune apărute după data intrării sale în vigoare, dar în cursul executării unui contract încheiat anterior acestei date?
12. Criza economică. Impreviziunea şi contractele de antrepriză
13. Renunțarea la impreviziune este posibilă printr-o clauză expresă. Poate fi asimiltată unei agravări de executare/răspundere, cu regimul respectivei clauze?
