Extras VIDEO: 22′. VIDEO integral, pentru membri: 82′

VIDEO integral, pentru membri: 82′

ÎNREGISTRAREA VIDEO ȘI TRANSCRIPTUL
[restrict]

Bogdan Dumitrache: GDPR, DUAE. Suntem perioadă în care facem abreviere, sunt majuscule și foarte multe intrări revin de la Bruxelles. Așa cum e la modă acum dezbaterea în legătură cu protecția datelor cu caracter personal și GDPR este simbolul acestei dezbateri, astăzi o să discutăm de o altă abreviere de care a mai fost vorba la dezbateri, nu neapărat punctul principal pentru că este prima dată când dedicăm o dezbatere unui formular, în fine asta este epoca în care trăim. Un formular în materia achizițiilor publice fără de care achizițiile publice nu se pot derula, iar discuția despre formular evident nu va fi o discuție seacă de completarea formularului, va fi practic probabil o ocazie de a sonda texte, soluții din reglementările interne, sigur transpunerea directivei, hai să zicem încă materie recentă de achiziții publice, directive adoptate în 2014. În această seară suntem 3, sigur cunoscute doamna consilier juridic Florentina Drăgan, cadru didactic collaborator Masterat Achiziții Publice Facultatea de Drept a Universității din București, și doamna avocat Iuliana Leon, Senior Associate ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII, ne-am mai întâlnit așa că vom începe. Și această dezbatere, ca multe din dezbaterile din ultima perioadă, este o dezbatere pregătită de invitați, la fel în weekend au circulat mail-uri și au fost propuse multe teme și subteme în jurul formularelor. Deci ne așteptăm la o dezbatere destul de concentrată pe această temă, așa că o voi ruga pe doamna avocat Iuliana Leon să-și aleagă o primă temă din cele pe care le-a devualat în aceste mail-uri.

Iuliana Leon: Discuția referitoare la Documentul Unic de Achiziție European credem că este bine venită pentru că acesta a fost reglementat prin Directiva 2014/24 a Uniunii Europene, pe de altă parte a fost transpusă, bineînțeles, în legislația națională. Ceea ce se poate analiza în acest moment este dacă după o perioada relevantă de timp, de exemplu un an de zile, cât a trecut de la adoptarea Legii 98 și pachetul legislativ în achiziții publice de fapt în extins, dacă acest Document Unic de Achiziție European și-a atins obiectivele pentru care a fost reglementat. Și anume acest Document Unic de Achiziție European s-a dorit să aducă o simplificare în derularea procedurilor de atribuire în sensul de a reduce sarcina administrativă cu care se confruntau atât autoritățile contractante ât și operatorii economici participanți la procedurile de atribuire. Însă practica a arătat că au fost întâmpinate foarte multe probleme cu privire fie la înțelegerea acestui Document Unic de Achiziție European care a fost rațiunea instituirii acestuia.

Bogdan Dumitrache: Deci avem o problemă și la nivel de principiu pentru că dacă nu se înțelege rațiunea unei formalități riști să o dai la pământ, dar dincolo de acest principiu spuneți că sunt probleme de detaliu, or diavolul se ascunde în detalii, pentru că de abia o completare greșită în formular poate duce la un rezultat nedorit.

Iuliana Leon: Da, într-adevăr s-a dorit să fie un ajutor în cadrul procedurilor de atribuire. Nu s-a dorit în accepțiunea legiuitorului european să reprezinte o birocrație excesivă, tocmai s-a dorit să reprezinte o simplificare în participarea în procedurile de atribuire, însă practica a arătat că au fost întâmpinate foarte multe dificultăți. Și de asemenea autoritățile contractante, deși sunt cele care generează Documentul Unic de Achiziție European, și ele stabilesc care sunt câmpurile pe care este necesar să fie completate de către operatori economici, atunci când verifică Documentul Unic de Achiziție European fie verificarea nu este sufficient de exactă, fie nu este potrivită fișei de date, fie cad în extrema cealaltă în sensul că sunt excesiv de riguroși și de formaliști. Și atunci probabil că s-a dorit instituirea unei căi de mijloc în analizarea acestui formular, care s-a dorit să fie o dovadă preliminară în locul certificatelor solicitate operatorilor economici care participă la proceduri.

Bogdan Dumitrache: Sau dintr-o primă fază să se elimine mai multe hârtii deocamdată printr-o hârtie, care să responsabilizeze participantul la traficul achizițiilor publice. Și practic înțeleg în ce spuneți că în unele zone la unele autorități percepția deocamdată este în urma ceea ce s-a dorit în sensul că trebuie să facem ceea ce am făcut până acum plus DUAE, ceea ce într-adevăr dacă este așa nu e bine.

Florentina Drăgan: Cred că se încearcă să se încline puțin balanța pe etapa de evaluarea ofertelor pentru că inițial autoritățile contractante pierdeau foarte mult timp cu verificarea documentelor de calificare și selecție, urmând ca să aloce foarte puțin timp pentru evaloarea propunerii tehnice și mai puțin timp pentru evaluarea propunerii financiare. Cred că prin acest Document Unic European se încearcă în primă fază să se verifice dacă acest formular este întocmit corect, dacă conține toate elementele. Legiuitorul român a impus ca ulterior acestei verificări să se decidă dacă operatorul economic trece în faza următoare, în faza de verificarea propunerii tehnice, dacă nu, să fie respins, urmând ca doar cei care trec în faza următoare să li se verifice propunerea tehnică, după care financiară, iar cel clasat pe primul loc urmare a aplicării criteriului de atribuire să i se solicite documentele care au fost menționate în Document Unic European și să verifice dacă într-adevăr ele sunt întocmai cu cerințele din fișa de date, situație în care se poate încheia ulterior contractul, dacă nu, se solicită documentele celuilalt. Acest document este o declarație pe proprie răspundere, însă trebuie să ținem cont că nu este un element de noutate pentru România pentru că noi avem ceva similar încă din 2008, nu aveam un formular standard, era o declarație pe proprie răspundere însoțită de o anexă în care operatorii economici aveau obligația să menționeze clar, succint și detaliat modul în care înțelegea fiecare operator să-și demonstreze cerințele de calificare și selecție. Acum, potrivit Regulamentului 7/2016, în Anexa 2 la Regulament avem un format standard, veți putea observa că sunt anumite cerințe de calificare care pot fi completate cu o simplă afirmație sau negație cu o simplă bifă, avem câmpuri în care sunt stabilite anumite elemente, de exemplu cum este cifra de afaceri experiența similară, și mai avem câmpuri în care avem text editabil în care fiecare operator menționează în funcție de cerințele din fișa de date elementele.

Bogdan Dumitrache: Deci formularul nu e patul lui Procust, e un formular care în funcție de rubricile specificate permite anumite dezvoltări.

Florentina Drăgan: Exact. Problema este că acest formular se poate genera pe platforma economică a comisiei, pe platforma ESPD. În primă fază da, este destul de greu de generat dar cred că autoritățile au început să se obișnuiască, sau mai există varianta DAB, este pe site-ul SAP, ANAP.

Bogdan Dumitrache: Care este tranzitorie, să zic, a supraviețuit până în anul viitor în aprilie.

Florentina Drăgan: Exact. Problema este că încă autoritățile nu știu exact cum să-și genereze, mai mult decât atât mai avem indicația globală pentru toate criteriile de selecție în limbajul achizitorilor este numit butonul alfa, este la partea a 4-a. În momentul în care autoritatea va bifa această declarație înseamnă că operatorul declară că îndeplinește toate cerințele, sunt blocate toate câmpurile, nu ma trebuie să menționeze exact modalitatea în care înțelege fiecare operator să-și îndeplinească cerințele. Poate să fie un avantaj pentru autoritatea contractantă că atunci în verificarea Documentului Unic European se trece totuși mult mai ușor, rămâne o declarație pe proprie răspundere dată sub sancțiuni.

Iuliana Leon: Dacă se uzează de butonul alfa, asta este important.

Florentina Drăgan: Exact, dacă se uzează de acel buton, deci paote să fie un avantaj dar pe de altă parte poate să fie dezavantajul autorității contractante că cel clasat pe primul loc e posibil.

Bogdan Dumitrache: Să nu fie prezentare corectă.

Iuliana Leon: Pe de altă parte, Regulamentul European pare să încurajeze această abordare în sensul ca autoritățile să întrebe operatorii economici care participă cu oferte, dacă îndeplinesc în general toate criteriile de calificare și selecție pe care le cunosc și prinr-o singură întrebare adresată autoritatea să aibă confortul de moment că acești participanți îndeplinesc criteriul de calificare și selecție și, de fapt, să se treacă la etapele următoare, și anume analizarea propunerii tehnice și financiare care ar trebui să reprezinte preocuparea principală a autorităților contractante pentru că, din nefericire, și de aceeea este util să analizăm care sunt efectele implementării acestui Document Unic de Achiziție European în sensul că foarte multe oferte sunt respinse pentru modul de completare a acestui Document Unic de Achiziție European, și sunt foarte mulți ofertanți care își pregătesc cu multă atenție ofertele tehnice și financiare. Și pentru că o autoritate contractantă dorește neapărat un detaliu sau un ofertant nu a completat cu exactitatea dorită de autoritatea contractantă Documentul Unic de Achizițe European pus la dispoziție, este respins doar pe baza acestui Document Unic de Achiziție European și apare întrebarea “asta ne-am dorit?” să fie ofertanții respinși doar pe baza completării unui Document Unic de Achiziție  care are importanța lui, desigur, dar care poate este estimată raportat la economia unei întregi procedure de atribuire pentru că interesul unei autorități este să vadă dacă are oferte conforme din punct de vedere tehnic.

Bogdan Dumitrache: Nu cine are formularul cel mai bun.

Iuliana Leon: Exact, nu cine are cel mai bine completat formular. Desigur că și aici este utilă intervenția doamnei Florentina Drăgan cu practica pe care o deține cu privire la completarea de către operatorii economici a acestui formular în sensul că avem o orientare emisă de auoritatea națională de achiziții publice, notificarea 758/2016 care a calificat neconcordanțele în inadvertență de formă și inadvertență de fond încercând să orienteze, după cum spune și Regulamentui European, să orienteze autoritățile contractante în analizarea Documentului Unic de Achiziție European. Însă apare discuția unde se termină inadvertențele de formă și încep inadvertențele de fond, este o distincție atât de clară?

Bogdan Dumitrache: Da, ea parcă se oprește la mijloc. Ar fi fost util, așa mai fac finanțele, poate dau niște exemple sau să meargă pe o chestiune mai aplicată tocmai pentru că admiterea e o problemă de putere de apreciere și consecințele sunt foarte grave.

Florentina Drăgan: Au încercat să dea câteva exemple. Pot să vă spun că pe anumite problematici practica este unitară, pe altele nu. Știu că a fost o perioadă în care exista o diferență între formularul standard din Anexa 2 la Regulament și formularul pe platforma ESPD, mă refer la partea a 3-a, litera (c), ultima întrebare. În  formularul ESPD întrebarea era formulată cu “puteți confirma dacă ”, iar în Regulament întrebarea suna ceva de genul “persoana se consideră”, și atunc răspunsurile la aceeași întrebare sau aceeași poziție în formular o dată era afirmativ, în celălat caz răspunsul era negative. Evident, operatorii economici instinctiv bifau “nu” pentru că următoarele 3 întrebări erau cu “nu”, nu erau atente la ultima întrebare și exista riscul să bifeze tot “nu” în condiția în care era o întrebare de a confirma.

Bogdan Dumitrache: Asta deja tehnică de admitere la INM.

Florentina Drăgan: Și au fost situații în care instinctive bifau greșit, evident autoritățile respingeau astfel de ofertanți.

Bogdan Dumitrache: Adică se trecea pe chestii de fond?

Florentina Drăgan: Exact, o chestie pur formală. În condițiile în care aveam la finalul acestul document, cred că capitolul 5, întrebare dacă informațiile sunt corecte, sunt reale.

Bogdan Dumitrache: Chiar în document.

Florentina Drăgan: Chiar în cadrul documentului și aveai practic o informație. Noi am considerat că astfel de întrebări erau de formă și puteau fi solicitate clarificări astfel încât să nu elimini un operator economic care avea probabil o ofertă.

Bogdan Dumitrache: Asta ține tot de un fel de bună credință a autorității contractante.

Iuliana Leon: Și depășirea unor bariere în sensul de a nu transforma poate o eroare de moment, poate a trece dincolo de anumite erori materiale care pot exista în cadrul documentelor depuse în general în cadrul procedurilor publice de atribuire, nu neapărat în cadrul Documentului Unic de Achiziție European. Și atunci, dacă suntem în faza unei erori, e bine să fim flexibili și să înțelegem sensul acestui Document Unic European.

Bogdan Dumitrache: Pentru că o exigență poate discuta, de fapt se întoarce împotriva ei. Ea riscă să elimine din competiție pe cineva care poate pe fond chiar să judece.

Florentina Drăgan: Există prevedere legală în norme care spune că în orice moment autoritatea poate să solicite clarificări, dar aici orice moment e orice moment.

Bogdan Dumitrache: Depinde cum îți alegi momentul și cine îl alege.

Florentina Drăgan: Exact. Mai mult decât atât sunt și alte întrebări în cadrul acestui Document Unic European în care răspunsul nu este formal, das au nu, și atunci în momentul în care se bifează un câmp e posibil să se deblocheze alte căsuțe care trebuiesc completate amănunțit.

Bogdan Dumitrache: Pentru că sunt cosecința răspunsului inițial.

Florentina Drăgan: Exact. În astfel de cazuri momentul în care nu completezi acele câmpuri care sunt clare, nu știu dacă mai putem vorbi de o simplă inadvertență de formă și ulterior să-I cer clarificări.

Bogdan Dumitrache: Pe de altă parte, nu înseamnă 3 volume a 100 de pagini, adică poți să ai o anumită creditare de bună credință a operatorului economic, însă dacă ești operator economic și ai printat 19 pagini, 15 pgini, să presupunem că-ți poți distribui atenția.

Florentina Drăgan: Mai mult decât atât legiuitorul oferă posibilitatea de a reutiliza aceste formulare, adică probabil că va fi destul de complicat generarea unui formular, dacă sunt aceleași cerințe să poți folosi formularul și în cadrul altor procedure sau să-l actualizezi.

Iuliana Leon: Pe de altă parte, ce s-a mai observat din practică a fost faptul că autoritățile contractante utilizează în mod excesiv dreptul de a cere lămuriri cu privire la Documentul Unic European de Achiziție pus, și anume, deși s-a dorit ca aceste clarificări, dacă sunt desigur, să fie solicitate doar ofertantului clasat pe primul loc, și doar ofertantul clasat pe primul loc are obligația de a depune toate documentele suport pe baza cărora a completat Documentul Unic de Achiziție European. Cu privire la motivele de excludere, la criteriile de calificare și selecție, la alte informații care au fost poate solicitate de către autoritățile contractante, totuși autoritățile contractante. din practică s-a observat faptul că solicită tuturor ofertanților să depună documentele suport pe baza cărora au completat Documentul Unic de Achiziție European și nu le solicită dacă sunt pe primul loc.

Bogdan Dumitrache: De evaluare?

Iuliana Leon: Exact, în etapa de devaluare.

Bogdan Dumitrache: Adică doar în acest caz riscă să fie aproape inutil.

Florentina Drăgan: Dacă-mi permiți să completez, eu cred că poate și platforma SAP încă nu funcționează, nu este întocmai cu prevederile legale pentru că astăzi în platforma electronică nu avem câmpuri clare, adică avem un câmp unde putem încărca documentele de calificare și selecție, cum era pe Ordonanța 34 și avem un  câmp unde putem încărca propunerea tehnică, iar propunearea financiară o încărcăm tot în zona de propunere tehnică numai că avem opțiunea să bifăm dacă respectivele documente sunt financiare sistemul per oferă posibilitatea vizualizării doar în etapa financiară. Nu avem un câmp clar de încărcare a Documentului Unic European și ulterior de încărcare a documentelor de calificare. Și în practică am constatat că sunt foarte mulți operatori economici care de frică încarcă Documentul Unic European plus toate documentele de calificare și selecție.

Bogdan Dumitrache: Adică practic nu e atât problema autorității contractante cât este problema care în termeni dreptului comun înseamnă că până la Codul de procedură civilă te mănâncă ECRIS-ul.

Florentina Drăgan: Ba de altă parte ce să zic, deci acei operatori economici de frică cred că încarcă aceste documente penru ăc se gândesc “când o să mi le ceară dacă voi fi clasat pe primul loc. și dacă nu, o să mi le ceară autoritatea pentru că nu le-am încărcat”, și atunci de frică, probabil, le încarcă să fie acolo preventiv astfel că a autoritatea, dacă sunt pe primul loc, le poate vizualiza însă, atenție, omite un lucru pentru că legiuitorul îmi spune “clasat pe primul loc, documentele trebuiesc actualizate”.

Bogdan Dumitrache: Adică degeaba le pui inițial.

Florentina Drăgan: Exact, degeaba le încarci inițial.

Iuliana Leon: Autoritățile contractante și operatorii economici care procedează de această manieră probabil se gândesc că sunt proactive, în sensul că autoritatea contractantă are deja documentele iar un operator economic își demonstrează buna credință în viziunea sa. Pe de altă parte, probabil acești operatori economici care participă la proceduri, au în vedere tocmai practica autorităților contractante care verifică toate documentele depuse, deși dacă ne uităm cu atenție și în directivă, și la art. 196 alin. (1), această verificare a documentelor suport pe baza cărora s-au completat informațiile în Documentul Unic de Achiziție European, ele trebuie să fie solicitate atunci când acest lucru este necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii, ori este de analizat cu seriozitate dacă autoritățile contractante chiar au nevoie să solicite toate documentele tuturor ofertanților. Care ar fi necesitatea autorităților contractante de a verifica toate informațiile și a solicita toate documentele suport tuturor ofertanților? Chiar este o necesitate sau autoritatea contractantă procedează potrivit cutumei și solicită toate documentele, sau poate se procedează pe ea însăși, în sensul că dorește să analizeze propunerea tehnică și financiară.

Bogdan Dumitrache: În acele cazuri în care la final să descopere cine a declarat nu pentru că a avut o intenție ci din motive de neprofesionalism sau de greșită reprezentare.

Florentina Drăgan: Eu mă gândesc că poate dacă autoritățile în cadrul fișei de date ar detalia mai mult cum se completează, cu ce informații trebuie să detaliezi operatorul economic în Documentul Unic European, astfel încât să poate să le verifice în primă fază să nu aibă nevoie de înscrisurile în format material, dar poate că n-ar mai fi nevoie de foarte multe.

Bogdan Dumitrache: Adică inițiativa ar fi totuși tot autoritatea contractantă.

Florentina Drăgan: Cu atât mai mult cu cât legiuitorul comunitar are o exprimare ceva de genul că dacă respectivele documente le găsim pe anumite site-uri oficiale, putem indica adresa, autoritatea putându-le vizualiza direct, adică nu maia vem nevoie de hârtii.

Bogdan Dumitrache: Oricum 196 alin. (1) sună teoretic ca o excepție, deci el poate să ceară oricând dacă acest lucru este necesar, și se presupune că autoritatea ar trebui să justifice această intervenție, această soluție pe particularitățile concrete ale acelei procedure.

Iuliana Leon: Dacă s-ar cere aceste documente doar unui ofertant dintr-un număr de ofertanți, poate că ar fi de înțeles că o autoritate ar putea să aibă anumite îndoieli, ar dori să verifice anumite informații în mod special, însă în momentul în care se cer aceste documente tuturor ofertanților.

Bogdan Dumitrache: Să fie acolo.

Iuliana Leon: Da, din ciclu să fie acolo, să respingem în această etapă a Documentului Unic European cât mai mulți, aceasta este practica, și în realitate în etapa care de fapt ar trebui să prezinte cel mai mare interes, și anume propunerea tehnică și financiară, vom avea de analizat câteva oferte ca să avem concurențe eventual, și atunci este un comportament confortabil pentru autorităție contractante, dar nu aceasta s-a dorit.

Bogdan Dumitrache: Dar un pic nelegal sau, mă rog, pe muchie.

Iuliana Leon: Excesiv.

Florentina Drăgan: Ce să spun? Poate că o să ne obișnuim în timp cu acest regulament cu acest Document Unic European. Pot să vă spun că da, au fost în anumite momente foarte multe contestații, acum au început și operatorii să învețe să completeze, și autoritățile să învețe să genereze. Noi, ca și stat membru, am decis să impunem completarea acestui Document Unic European și pentru procedurile simplificate care sunt proceduri proprii, nu sunt reglementate de directivă, dar am ales să folosim acest document în condițiile în care poate să fie un lucru bun, poate să fie un pic un formalism excesiv pentru că la procedura simplificată criteriile de calificare și selecție sunt stricte.

Iuliana Leon: Sunt limitate.

Florentina Drăgan: Exact. Avem motive de excludere și avem doar experiența similară.

Bogdan Dumitrache: Deci avem noi contradictorii, pe de o parte un mic exces de zel, dacă pot să spun așa, pentru că noi am zis că mergem peste tot cu formularul, dar de fapt nu mergem nicăieri cu el în accepțiunea scopului urmări de legiuitor.

Iuliana Leon: Da. Pe de altă parte, de regulamentul și instituie anumite excepții de la utilizarea Documentului Unic European, probabilitatea ca acest Document Unic de Achiziție European să se justifice, în sensul că în cazul procedurilor în care este un singur participant  sau în cazul procedurilor care sunt inițiate din motive de extremă urgență, sau în cazul anumitor proceduri care prezintă anumite caracteristici speciale ale tranzacțiilor cu produse cotate pe o bursă de mărfuri, nu ar apărea ca oportună solicitarea acestul Document Unic de Achiziție European. Cu toate acestea, în Legea Națională noi nu am reglementat vreo excepție, și nici în cazul procedurii simplificate de asemenea.

Bogdan Dumitrache: Să vezi de la început cum stau lcururile și să eviți cu orice pe surpriza de final când o aveți cu declarație și vezi că documentele nu se pupă cu declarația, adică probabil că asta este rațiunea exceptării.

Iuliana Leon: Dar și în acest caz, în cazul în care ofertantul este clasat pe primul loc, nu prezintă documentele suport care atestă informațiile menționate în DUAE. Autoritatea contractantă se îndreaptă către ofertantul clasat pe locul II în condițiile în care au oferta admisibilă și are această posibilitate de a se adresa unui ofertant clasat pe locul II, dar dacă o autoritate a solicitat documentele tuturor și i-a descalificat printr-un exces de zel deosebiți, s-ar putea să nu mai aibă ofertanți clasați pe locul II pentru că nici nu-I mai analizează oferta tehnică și financiară.

Florentina Drăgan: Și este posibil ca pe parcurs, în momentul în care cer documentele actualizate, să nu mai aibă motiv să le excludă, adică le-au exclus în prima etapă pentru, de exemplu,  o taxă neplătită.

Bogdan Dumitrache: O decizie, care era atunci executorie, între timp a fost infirmată.

Florentina Drăgan: Exact. Și atunci e posibil să-l exclude ori între timp să-și fi remediat problema. Și atunci ce fac? Că nu mă mai pot întoarce înapoi, doar dacă îmi anulez toate actele.

Bogdan Dumitrache: Ceea ce e ultimul lucru care trebuie făcut într-o procedură.

Florentina Drăgan: Tocmai de aceea legiuitorul spune “cer celui clasat pe primul loc documentele actualizate”, în primă fază merg pe o declarație, pe proprie răspundere detaliată, dacă vreau detaliată pentru că tot autoritatea decide că vrea să detalieze, sau merg pe o declarație nedetaliată, o declarație globală care da, fiecare operator economic declară pe propria păspundere că îndeplinește cerințele.

Bogdan Dumitrache: Să intre rapid în evaloare.

Florentina Drăgan: Să intre rapid în evaluarea tehnică, da. Cine este conform merge mai departe în etapa de verificare a propunerii financiare, aplic criteriul de atribuire și cel clasat pe primul loc depune documentele actualizate.

Iuliana Leon: O discuție care nu a fost bine înțeleasă în practică și care de asemenea a generat foarte multe discuții dacă documentele actualizate, depuse de către ofertantul pe primul loc, vor asista situația de la data depunerii ofertelor sau de la data prezentării acelor certificate.

Bogdan Dumitrache:  Adică problemele nu sunt cu dreptul cât cu limba română.

Iuliana Leon: Să știți că formalismul excesiv este des întâlnit în achiziții publice și tocmai de aceea a apărut această practică, nue o bună practică dar e o practică, ne confruntăm cu ea în sensul că anumiți contestatori sau concurenți doresc să se verifice toate informațiile din orice moment depuse sau furnizate de către un operator economic și atunci ofertantul clasat pe primul loc, de acela sunt interesați. Aceasta este întrebarea, la ce moment depunem documentele, cu ce valabilitate, în ce moment sunt emise? Ne preocupăm că am întâlnit în practică foarte mulți operatori economici care emit toate documentele înainte de data depunerii ofertelor doar pentru că autoritatea va uza de art. 196 alin. (1) și oricum le va cere. Și, ca atare, mai bine să le pregătim și depunem și declarația, avem și documente suport, avem și toate documentele jusitificative și toate certificatele deja emise. Atunci de ce mai avem Document Unic de Achiziție European?

Florentina Drăgan: Cred că acei operatori economici se gândesc și la urmptoarea variantă: îmi cer documentele, îmi cer clarificări pe Documentul Unic European, dar îmi lasă un termen foarte scurt, 3 zile lucrătoare. E posibil ca în acele 3 zile lucrătoare acordate de autoritatea contractantă să nu pot să obțin documentele actualizate.

Iuliana Leon: Da. Și aici apare discuția, e necesar să-mi cer certificatul și documentul, și alte informații. Este necesar să mi le cer sau doar dacă asigură desfășurarea corespunzătoare a procedurii?

Bogdan Dumitrache: Apropo de ce spuneați, de suspiciune. Apare așa o suspiciune bizară cum ai putut tu să completezi acolo cu “da”.

Florentina Drăgan: Și atunci sunt operatori care își scot aceste certificate, în orice moment am documentul, dacă mi-l cere, nu știu să termin evaluarea. Pot să prezum că Legea îmi spune “da, teoretic în 25 de zile lucrătoare”, dar se paote prelungi acest termen, teoretic autoritatea îmi spune dar nu pot să fie sigur de estimarea autorității și atunci prefer să le am. Și în situația în care îmi spune că în 3 zile lucrătoare trebuie să le depun, eu deja le am documentele, sunt actualizate, pur și simplu fac o operațiune de copiere și trimit la autoritatea contractantă. Și atunci cred că în loc să ușureze munca autorităților, să ușureze munca ofertanților.

Bogdan Dumitrache: Adică practic vedeți dacă a intrat în vigoare în esența ei povestea asta cu DUAE sau cât a intrat în vigoare, nu din punct de vedere strict formal juridic ci din punct de vedere al poziționării față de ceea ce ar implica acest formular. Și cine ar putea debloca acele zone care se îngheață din cauza asta? Und ear trebui creat așa un impuls?

Iuliana Leon: Dacă ar fi un operator economic care ar contesta o clarificare prin care I se solicită aceste documente fără să fie nevoie, și atunci autoritatea să zicem că poate a justificat sau nu, depinde, ar fi o practică, ar fi începutul unei practici.

Bogdan Dumitrache: Că s-ar ajunge la?

Florentina Drăgan: S-ar ajunge probabil la o decizie pronunțată de consiliul sau de instanță, acum există cale alternativă. Dar nu știu dacă neapărat formularea unei contestații nu este o soluție practică pentru că, atenție, față de 34, așa cum știm, avem notificare prealabilă, avem un termen de răspuns după care curge termenul de contestare, după care se primește dosarul achiziției. Până se pronunță o decizie durează ceva, autoritatea e posibil să nu suspende procedura și să parcurgă anumiți pași procedurali.

Bogdan Dumitrache: Deci operatorul nu prea își permite.

Florentina Drăgan: Exact. Și e posibil ca decizia consiliului sau a instanței să fie în sensul admiterii și să reîntoarcă autoritatea în etapa de verificare a Documentului Unic European. Nu știu dacă neapărat soluția salvatoare ar fi să contestăm solicitarea de clarificări sau până la urmă ese ultima cale, cred totuși că autoritățile ar trebui să fie un pic.

Bogdan Dumitrache: Poate tot din zona ANAP-ului se mai ivesc niște clarificări și instrucțiuni, toți cei care controlează activitatea.

Florentina Drăgan: Da, este posibil. Problema la un moment dat s-a pus și cine semnează Documentul Unic European, dacă e cu semnătură electronică, dacă e necesară semnătura electronică, cine semnează Documentul Unic European, dacă ave asocieri, dacă avem terț susținător, dacă avem subcontractant pentru că toți trebuie să completeze acest Document Unic European. Și a fost o întreagă nebunie până la urmă.

Până la urmă lucrurile s-au tranșat într-o direcție, am scăpat de aceste aspecte, mai mult decât atât a fost la un moment dat un mit că semnătura electronică avea finalul p7s și autoritățile dacă vedeau că au încărcate documente fără p7s nici măcar nu le mai deschideau, ele fiind semnate electronic în interiorul documentului, se putea formula contestație.

Iuliana Leon: Scrisul era pdf.

Florentina Drăgan: Da, era fie doc fie pdf, depinde, asta nu însemna că dacă nu avea extensia respectivă, documentul nu era semnat, autoritatea trebuind să descarce, să vizualizeze dacă nu era semnat electronic, deci au fost astfel de probleme.

Bogdan Dumitrache: Care cred că țin tot de problema implementării noilor reglementări. Training-ul a fost puțin întârziat și transpunerea a fost întârziată și atunci toate s-au dat peste cap.

Florentina Drăgan: Referitor la transpunere, a fost o întreagă nebunie, pentru că regulamentul era de aplicabilitate directă, era din ianuarie-februarie 2016, legislația a intrat în vigoare în mai 2016 și a fost o perioadă de 3-4 luni în care autoritățile generau acest document unic european, deși era reglementarea în 98.

Bogdan Dumitrache: Apar uneori probleme din cauza autorităților în sensul că formularul pe care îl completează ele nu corespunde cu fișa de date.

Florentina Drăgan: Până la contestație, între inițiarea procedurilor și depunerea ofertelor sunt foarte multe situații când ofertanții ori formulează o clarificare în baza Legii 98, art. 160, ori o notificare în baza Legii 101 și menționează fie să-i genereze un nou document unic, fie să-i deschidă conturile potrivit prevederilor din fișă și atunci autoritatea încărca în SEAP document revizuit de foarte multe ori în variante html și pdf și în format doc astfel încât ofertanții să poată completa pe ce format doresc. Au fost situații când autoritatea încărca format html și ofertanții depuneau în format doc șie rau respinși pentru că nu corespund. Până la urmă importante sunt informațiile din cadrul declarației, nu trebuie să exagerăm în sensul că domnule, noi am urcat documentul în format pdf, prin urmare tu operator economic trebuie să îmi depui DUAE completat în același format. Au fost situații, însă lucrurile s-au reglementat, nu mai sunt astfel de probleme.

Iuliana Leon: Cât de multe detalii a generat acest document unic european care s-a dorit să simplifice toată procedura e atribuire și în realitate am ajuns la concluzia că avem foarte multe discuții. Cu privire la documentul unic de achiziție european dacă are extensia solicitată, dacă are toate informațiile care au fost solicitate de autoritatea contractantă și dacă lipsește sau a fost omisă o informație uneori minoră, alteori de formă. Și atunci deși s-a dorit să instituie o simplificare, în realitate a generat foarte multe discuții, foarte multe oferte au fost respinse în mod formal și sun ofertanți care chiar pregătesc ofertele tehnice și financiare și potrivit legii anterioare când a amintit doamna Florentina Drăgan aveam într-adevăr declarație pe propria răspundere, dar nimeni nu descalifica un ofertant din motive atât de formale cu privire la declarația pe propria răspundere. Adică aveam acest mecanism, dar nu acesta nu conducea la respingerea atâtor oferte și nu conducea la o analiză de suprafață a unor ofertanți care chiar pregătesc ofertele tehnice și financiare. Or, autoritatea ar trebui să fie interesată să aibă competiție între ofertele tehnice și financiare.

Florentina Drăgan: Dar trebuie să vedem exact și ce rubrici sunt completate. De exemplu, la o experiență similară, dacă eu spun – da, am experiență. La cifra de afaceri, dacă spun, eu am ce cifră de afaceri în condițiile în care în cadrul formularului trebuie să menționez clar am cifra pe care eu operator economic o am și nu cea solicitată din fișă, autoritatea urmând să verifice ceea ce eu am declarat pe proprie răspundere cu cerința din fișa de date.

Iuliana Leon: Situația premisă era – în cazul în care în documentul unic de achiziție european se regăsesc informațiile cerute de autoritatea.

Bogdan Dumitrache: Dacă nu se regăsesc în formular, înțeleg că degeaba îmi încarc eu pe SEAP toate documentele și toate înscrisurile justificative, dar am o problemă în formular și restul formularului nu mă ajută, sunt descalificat.

Florentina Drăgan: Faptul că operatorul economic urcă de bunăvoie documente care nu sunt cerute, nu erau necesare.

Iuliana Leon: De fapt, autoritatea și operatorul economic pregătesc împreună oferta. Pe de altă parte, au fost situații și nu puține în care autoritățile contractante observând documentele care le-au fost puse la dispoziție, au considerat și au solicitat operatorilor economici să-și revizuiască documentul unic de achiziție european depus. Și întrebarea firească din punctul de vedere al tuturor participanților la proceduri, indiferent că vorbim de autorități contractante sau operatori economici, care a apărut este: până unde revizuim un document unic de achiziție european?

Florentina Drăgan: Îi aduc un avantaj sau nu? Putem cere clarificări, dar nu putem să rupem doar articolul cu „putem cere clarificări oricând” și să ignorăm restul articolelor în care spune foarte clar, da, pot cere clarificări, dar să nu aduc un avantaj acelui operator și să dezavantajez ceilalți operatori.

Iuliana Leon: În situația în care sunt anumite detalii care n-au fost completate, dar care erau susținute de alte informații existente la nivelul documentului unic de achiziție european, credem că se poate remedia DUAE, însă în situația în care informațiile sunt noi, nu sunt susținute de alte informații existente.

Florentina Drăgan: Deci au fost situații când au descărcat formatul de document unic european, n-au completat absolut nimic în el, l-au urcat cu semnătură electronică și au spus că acesta este documentul, necompletat, adică nu știai cine e, puteai să prezumi că este încărcat de operatorul. Poți să ceri completări la ceva ce există, dar nu să ceri documentul în sine.

Iuliana Leon: Și atunci se creează un avantaj unui operator economic față de alți operatori economici care își completează cu atenție documentele.

Florentina Drăgan: Cu atât mai mult cu cât textul din norme spune foarte clar: ești declarat inacceptabil în următoarele situații.

Bogdan Dumitrache: Și probabil că autoritatea vrea să se ferească cu orice preț de suspiciunea că favorizează unii dintre operatori, inclusiv pe această cale.

Florentina Drăgan: Autoritatea în această etapă trebuie să fie foarte atentă, să distingă foarte clar dacă este inadvertență de formă, dacă este de fond, cer clarificări, până unde mă duc cu clarificarea ca să nu aduc un avantaj. Inițial s-a considerat o etapă formală, verificăm 15 pagini, după care trecem mai departe, poate și autoritatea are anumite excese de a elimina operatorii, poate și operatorii nu prea știu exact cum să completeze, sunt anumite câmpuri editabile și nu știu exact ce informații vrea autoritatea. De exemplu la utilaje, îi dau seria, marca, numărul? Sau pur și simplu spun că eu am utilaje?

Iuliana Leon: Și totuși dacă se solicită, menționăm. Sunt autorități contractante care precizează cu acuratețe în fișa de date ce informații doresc să fie completate în documentul unic european la fiecare criteriu de calificare și selecție, ce informații să furnizeze operatorul economic, sunt alte autorități contractante care sunt evazive. Și atunci îl favorizează pe acel ofertant care și el la rândul lui este evaziv. Or, ar trebui să fie aici o practică unitară. Într-adevăr a fost dată o instrucțiune în care s-a menționat că în cadrul fișei de date trebuie să se regăsească anumite informații minime, pentru că asta a și fost rațiunea pentru care legiuitorul european a instituit la nivel european pentru a încuraja procedurile de atribuire transfrontaliere și participarea transfrontalieră la procedurile de atribuire. Rațiunea a fost aceasta, ca o autoritate contractantă când citește un document unic de achiziție european să aibă reprezentarea asupra profilului ofertantului și asupra compatibilității profilului ofertantului cu criteriile de calificare și selecție reglementate prin fișa de date și dacă se încadrează sau nu în motivele de excludere. Adică legiuitorul european a dorit ca o autoritate contractantă doar să lectureze documentul unic de achiziție european și să aibă o imagine clară asupra tuturor ofertanților.

Bogdan Dumitrache: Așa cum ei își conturează imaginea, rămâne de văzut dacă ea corespunde realității, dar asta este faza finală.

Iuliana Leon: La final autoritatea trebuind să reglementeze cu exactitate ce informații dorește să regăsească în DUAE, pentru că dacă știi ce ceri, vei ști și când vei primi.

Bogdan Dumitrache: Nu-ți dori prea multe lucruri, că s-ar putea să nu obții. Contează probabil și tipul de serviciu și piața acelei lucrări, pentru că dacă știi că ai mulți concurenți și că e o chestiune interesantă pentru piață, poți să fii mai exigent.

Florentina Drăgan: Dacă în raport de natura și complexitatea contractului, respectivele cerințe nu îi sunt necesare, nu are rost să le pună, dar dacă sunt necesare, atunci e normal să le pună în fișa de date și da, evident, să le verifice.

Iuliana Leon: Pe de altă parte, se mai poate remarca un aspect. Deși legea reglementează faptul că obligația de a verifica modalitatea de îndeplinire a criteriilor de calificare și selecție se face pe baza documentului unic de achiziție european, totuși în practică, se remarcă faptul că aceste criterii de calificare și selecție sunt mai degrabă verificate pe baza documentelor suport depuse, ceea ce nu este conform cu ceea ce s-a dorit prin reglementarea documentului de achiziție.

Bogdan Dumitrache: Formularul nu-și mai satisface rațiunea acestei etape prealabile evaluării.

Florentina Drăgan: Trebuie să remarcăm că există iar o neconcordanță între Regulament și legislația națională. Pentru că în legislația națională avem terțul susținător, în regulament nu există această noțiune, avem doar entități pe ale cărei capacități ofertantul se bazează ca să îndeplinească cerințele de calificare și selecție și mai avem încă un capitol în DUAE unde indicarea subcontractanților pe ale cărei capacități ofertantul nu se bazează. Și atunci la rubrica informații cu privire la alte entități voi completa terțul susținător și/sau subcontractantul pe ale cărei capacități mă bazez în etapa de calificare și selecție, pentru că există și varianta să am subcontractant și să nu mă bazez pe resursele lui pentru îndeplinirea cerințelor de calificare și selecție. Și acum cred că este o întreagă nebunie, pentru că sunt operatori economici care nu știu unde să introducă terțul că nu am această sintagmă. Unde menționez subcontractantul? Depinde. Și iar începe o întreagă nebunie, că sunt foarte mulți operatori care îl trec să fie trecut acolo și o să vadă de la caz la caz.

Iuliana Leon: Și care nu înțeleg până la urmă rațiunea. Aici ar trebui probabil insistat pe a înțelege ce a dorit să se reglementeze la partea a doua lit. C și ce a dorit să se reglementeze partea a doua litera d. Care e facultativă. La lit. c este bine de clarificat că operatorii economici participanți ar trebui să menționeze terții pe capacitățile cărora se bazează pentru îndeplinirea cerințelor de calificare și selecție, dar și subcontractanții pe capacitățile cărora se bazează.

Florentina Drăgan: Oare dacă aș exclude un astfel de operator economic n-ar fi un formalism exagerat? Am informația, ea există.

Bogdan Dumitrache: Sună ciudat “subcontractanți pe care nu mă bazez”, altceva vrea să spună formularul și cuprinsul.

Iuliana Leon: Este o problemă de percepție. Este o noutate legislativă. Și foarte mulți operatori economici spun același lucru pe care l-ați spus și dumneavoastră, dar eu mă bazez pe acei subcontractanți.

Florentina Drăgan: Eu mă bazez pe ei, dar nu îi trec la lit. c pentru că eu văd subcontractant.

Bogdan Dumitrache: Dar asta ar trebui clarificat la nivel național.

Florentina Drăgan: Dar măcar să se facă cunoscute răspunsurile la întrebările Comisiei Europene. Pentru că au fost situații când au fost subcontractanți menționați, s-au bazat și au fost trecuți la capitolul de informații subcontractanți pe ale cărei capacități nu se bazează, e simplu, nu te-ai bazat, nu-ți iau în calcul.

Iuliana Leon: În general nu se înțelege conceptul de entități pe capacitățile cărora se bazează un operator economic ofertant și entități pe capacitățile cărora nu se bazează. De aici este o neînțelegere majoră.

Florentina Drăgan: Eu cred că și din cauza traducerilor noastre. Terțul susținător care și pe Directiva 18, nu există terți susținători, există alte entități, noi evident într-o traducere, alte entități pe ale cărei capacități te bazezi, altă entitate este terț, te bazezi pe, e susținere și atunci noi am mers pe ideea de terț susținător, s-a împământenit această noțiune.

Iuliana Leon: Dacă s-ar emite o clarificare la nivel de agenție națională.

Florentina Drăgan: Însă cred că operatorii s-au obișnuit și atunci instinctiv completează document unic european, au fost probleme la început, acum lucrurile sunt un pic mai clare.

Bogdan Dumitrache: Seamănă cu regularizarea din Codul de procedură civilă această problemă.

Florentina Drăgan: Și noi încercăm să facem practică unitară.

Bogdan Dumitrache: Operatorul preferă să meargă pe mâna autorității, dacă mi-a cerut, asta este, nu mă cert cu autoritatea, e o aiureală, dar i-o dau decât să se apuce să arate cine are dreptate.

Florentina Drăgan: Pe de altă parte, cred că și autoritățile merg pe ideea mai bine să fiu eu mai restrictiv, mai rigid, să nu am probleme, ulterior să justific de ce am acceptat un ofertant și nu l-am exclus sau de ce l-am exclus și nu l-am acceptat și se merge probabil pe ideea că operatori economici dacă sunt nemulțumiți, pot să notifice, pot merge cu calea de atac în fața instanței sau în fața Consiliului și dacă instanța sau Consiliul admit contestația, nu este absolut nicio problemă, îi întorc în etapa respectivă și atunci în fața unui eventual control au o justificare. Dar sunt și alte opinii, textul de lege este și un pic mai lejer, îmi permite mult prea mult în sensul că legiuitorul spune “în orice fază poți cere clarificări”.

Iuliana Leon: Ceva mă face să cred că numai în România s-a întâmplat să se ceară certificatele în timpul procedurii, iar în celelalte state europene care au transpus acest articol din Directiva 24/2014 care chiar e transpus fidel acest articol 196 alin. (1) din Legea 98, numai noi cred că am înțeles.

Florentina Drăgan: Suntem campioni, aveam în raport 31 de mii de vizualizări de la utilizatori diferiți, iar locul 2 era la o diferență foarte mare. Au fost făcute și statistici – avantaje și dezavantaje. România a menționat un singur avantaj, ca dezavantaj nu a menționat nimic, în condițiile în care au fost state membre care au spus că totuși formularul este destul de greoi. Problema este că modul în care este formulat, e un pic atipic pentru noi, pentru că sunt de exemplu câmpuri care se deschid în momentul în care pui negație, or noi suntem obișnuiți să se deschidă câmpurile la afirmație. Poate ține și de traducere. Și atunci întrebările sunt destul de greoi de citit, peste mână. În primă fază răspunsul e nu sau da, dar când citești a doua sau atreia oară, stai că nu e chiar așa.

Bogdan Dumitrache: Direcția de lingvistică juridică e destul de incipientă.

Iuliana Leon: Cred că nici la nivelul Uniunii Europene.

Bogdan Dumitrache: Când m-am uitat dimineață pe formular și am văzut pe cursor că sunt doar 19 pagini am zis că n-am versiunea completă, apropo de mentalitatea națională.

Florentina Drăgan: El poate fi mult mai mic, pentru că e generat de autoritatea contractantă și atunci în funcție de cerințele de calificare stabilite, sunt anumite câmpuri care sunt deja generate automat, adică autoritatea nu poate să intervină, e destul de ușor, spunem noi, de generat și de completat.

Iuliana Leon: Nivelul de detaliu solicitat de autoritatea contractantă este în fișă. Și autoritatea de fapt este cea care trebuie să stabilească regulile jocului, ea spune în fișa de date nivelul de detaliu pe care se așteaptă să-l regăsească în DUAE, pentru ca după aceea să nu mai fie necesară solicitarea documentelor-suport.

Florentina Drăgan: Sunt anumite câmpuri care sunt deja generate, de exemplu la cifra de afaceri. Ce mai poate să-ți detalieze autoritatea? Sau la experiență similară, căci îți menționează valoarea contractului, beneficiarul, obiectul, sunt câteva câmpuri prestabilite. La utilaje de exemplu lasă la latitudinea fiecărui operator să completeze, iar dacă autoritatea în fișa de date nu menționează foarte clar.

Iuliana Leon: Autoritatea ar putea să solicite informații suplimentare, pentru că până la urmă și acesta este rolul DUAE, nu doar să bifăm niște întrebări. Rațiunea pentru care el a fost instituit a fost ca să furnizeze toate informațiile necesare autorității contractante, autoritatea contractantă prin fișa de date a solicitat anumite detalii, ar atunci când analizează DUAE, ea trebuie să aibă toate informațiile necesare. Dacă a solicitat certificat de recepție de exemplu la terminarea lucrărilor, trebuie să aibă informația că ofertantul deține document emis de beneficiarul lucrării, de recepție finală sau cum este solicitat la data de și numărul ș.a.m.d., nu doar niște informații vagi că eu am realizat.

Bogdan Dumitrache: Autoritățile învață să facă formulare după ce s-au întâlnit cu răspunsuri echivoce.

Florentina Drăgan: Au fost situații când se genera în format xml, dar nu știau să-l deschidă, pentru că se deschide tot prin platformă, dacă dai un simplu click este o întreagă nebunie. La început, am avut, au fost astfel de probleme că nu știau cum să vizualizeze un document, operatorii nu știau să vizualizeze, tocmai de aceea a venit legiuitorul român cu aceste instrucțiuni și au venit cu formularele editabile în format pdf și în format doc, pentru că n-am știut să folosim această platformă electronică, n-au știut să le vizualizeze, n-au știu să le încarce, să le descarce.

Iuliana Leon: Au fost foarte multe probleme generate de utilizarea electronică a acestui formal și revenim și spunem că nu aceasta a fost intenția, nu a fost intenția să creăm mai multe probleme. A fost intenția să realizăm o simplificare și nu s-a realizat și atunci apare întrebarea – ce este de făcut? Dacă tot nu s-a realizat această simplificare. Sau se mai poate face ceva?

Bogdan Dumitrache: Eu zic să rămânem cu ce avem, că dacă mai îmbunătățim riscăm să creăm o stufoșenie mai mare decât e acum.

Florentina Drăgan: Oricum din 2 în 2 ani se fac raportări și se vor revizui. În momentul în care am avut posibilitatea să completăm, să ne exprimăm poziția cu privire la avantajele acestui document unic european și cu privire la dezavantaje.

Iuliana Leon: Dat fiind că sunt atât de multe probleme în practică, ar fi bine să le și recunoaștem și să și putem îmbunătăți documentul unic de achiziție european care reprezintă o idee bună, e bine să existe, dar ceea ce se dorește este ca acolo unde lucrurile nu funcționează bine, nu știu dacă este o soluție bună eliminarea. Dar este o soluție cu certitudine să fie îmbunătățit. Și mai degrabă autoritățile contractante să beneficieze de o expertiză fie prin profesionalizare mai amănunțită a persoanelor care lucrează în departamente de achiziții publice, fie poate prin pregătirea operatorilor economici, fie prin instrucțiuni sau ghiduri emise de Agenția națională de achiziții publice care îți oferă orientări suplimentare, dar nu cred că este o soluție să respingem ofertanții pe baza documentului unic de achiziție european cum el a fost completat.

Florentina Drăgan: Și să ușureze munca. Una e să 19 pagini la câțiva ofertanți care n-ar trebui să dureze foarte mult, să ne concentrăm foarte mult pe evaluarea tehnică, e cea mai importantă, evaluarea financiară și cel clasat pe primul loc, să cerem documentele care au stat la baza acestei declarații, să verificăm dacă într-adevăr documentele îndeplinesc cerințele de calificare și să putem încheia ulterior contractul. Eu mă gândesc că în timp și ofertanții vor fi poate un pic mai responsabili, autoritatea va putea merge chiar pe acea indicație globală, în general îndeplinim toate condițiile, este o declarație pe proprie răspundere și îmi asum cu toate consecințele care decurg.

Bogdan Dumitrache: La Bruxelles s-a gândit că această ipoteză este de risc mult mai mic decât costurile de tergiversa procedura că trebuie să studiem de la început toate documentele. Deci este o judecată de tip pragmatic. Trebuie însă și înțeleasă.

Iuliana Leon: Riscul autorității ar fi să aibă un ofertant pe primul loc care nu prezintă documente-suport. Dar există probabilitate mai mare să ai poate nu pe primul loc, ci locul al doilea, decât dacă tuturor le ceri, respingi foarte mulți ofertanți, tu nu analizezi propuneri tehnice și financiare, nici tu ca autoritate nu ai un beneficiu. Nu ai competiție, nu ai oferte tehnice conforme, nu ai o soluție tehnică până la urmă conformă.

Florentina Drăgan: Tocmai de aceea și legiuitorul este acum mult mai, înainte pe 34 raportam momentul, cerințele erau raportate la data depunerii ofertelor, acum legiuitorul este mult mai flexibil, adică îți oferă șansa, dar dacă ai o problemă, să ți-o remediezi. De aceea îți cer documentele actualizate, că altfel legiuitorul ar fi spus, îmi dai documentele care au fost valabile. Voința legiuitorul este – hai să le dăm o șansă, că poate își remediază comportamentul, se oferă această șansă operatorilor economici. E posibil ca în prima etapă. Și cu datoriile la stat, pe 34 nu trebuia să ai datorii la stat, sub nicio formă și era o întreagă nebunie. Certificele fiscale se emiteau în luna anterioară cele la bugetul de stat, cele la bugetul local în luna în curs, era o întreagă nebunie, că dacă nu era operator economic ofertant cu toate certificatele, exista riscul ca la bugetul local să nu poți să depui. Acum legiuitorul îți permite, poți avea datorii până în 4000 de lei și dacă depășești 4000, să nu depășească un anumit plafon. Există posibilitatea ca eu să am datorii de 4000 și 1 leu și până la final.

Bogdan Dumitrache: Când intru pe procedură pot să stau sub 4000 și după nu.

Florentina Drăgan: Sigur că există și această variantă. Tocmai de aceea le cer actualizate.

Bogdan Dumitrache: Nu e că am completat greșit formularul, eu am completat corect, situația mea s-a înrăutățit.

Florentina Drăgan: Existau situații pe 34, eram curați la momentul t după care știam clar că nu mai poate respinge că acela era momentul și e la liber.

Bogdan Dumitrache: Și încheiam contractul cu un insolvent de toată frumusețea.

Iuliana Leon: Acum accentul este invers, ofertantul clasat pe primul loc să nu aibă debite decât în limitele permise.

Florentina Drăgan: Pentru că după aceea stabilesc câștigătorul, îl verific, legiuitorul îți spune ca în termen de 6-11 zile pot încheia contractul, gândim cazul ideal. Deci teoretic de la momentul actualizării, n-ar mai putea apărea.

Bogdan Dumitrache: Nu trebuie totuși absolutizate, că dacă e un contract pe 4 ani.

Florentina Drăgan: Sigur, e alta abordarea. Pe 34 acea declarație reprezenta un drept de care operatorii puteau uza sau nu, astăzi este obligație, toți trebuie să completeze acest document unic european, toți asociații, toți terții, toți subcontractanții. Trebuie verificat și după aceea mergem în etapa următoare. Autoritatea trebuie în primă fază să vadă dacă este inadvertență de formă, de fond. În instrucțiunile ANAP sunt niște exemple. Iar autoritatea poate că ar trebui să fie un pic mai clară în momentul în care își elaborează fișa de date să menționeze exact ce trebuie să detalieze ofertantul, pentru că sunt câmpuri și câmpuri.

Bogdan Dumitrache: Și aici trebuie să-și afime puterea suverană de apreciere fără teama că cineva îi va spune – dar de ce nu i-ai spus să își declare toți subcontractanții din start, cei pe care nu se bazează operatorul. Asta este o chestiune deja de personalitate a autorității.

Florentina Drăgan: Și evident că își asumă și riscurile. Câteodată o fișă de date generic făcută sau foarte simplistă poate să aibă efecte în viitor. O fișă foarte riguroasă și foarte detaliată poateîn primă fază să spună că este și să sufoce accesul spre victorie, iar operatorii să renunțe și poate că operatorul respectiv să execute lucrarea în mult mai bune condiții.

Bogdan Dumitrache: A fost o discuție tehnică, aplicată, extrem de importantă, cu consecințe dramatice pe alocuri, o discuție care la prima vedere nu interesează decât specialiștii pe achiziții publice, dar de fapt una care interesează 2 categorii – autorități contractante și operatori economici, adică jumătate de Românie care lucrează pentru cealaltă jumătate. Mulțumim pentru participare și implicare. O seată frumoasă!