Invitați (ordine alfabetică)

Extras VIDEO: 5′. VIDEO integral, pentru membri: 65′

VIDEO integral, pentru membri: 65′

Bogdan Dumitrache: Păi asta este problema, asta este ceea ce doare acum. Protecția prin marcă într-o lume cu GDPR-uri, cu CCR-uri, apropo de decizia Curții Constituționale care schimbă mereu legi de procedură penală. ICCJ-uri care încearcă și ele să țină pasul cu ritmicitatea CCR-urilor, apropo de decizii date în dezlegarea unor chestiuni de drept. La o primă vedere tema întâlnirii din această seară ar fi o temă în care se încearcă să se respire de niște teme care ard, că avem motive și noi și temele să ardem. Și totuși lucrurile nu sunt așa pentru că problema protecției prin marcă este o problemă importantă. Dacă din perspectiva unei lumi juridice ea poate să aibă statutul unei nișe poate nu foarte înguste, ci din ce în ce mai largi, din punct de vedere al comerțului, a lumii comercial-econimice tema are un impact extraordinar. Și de aceea titlul acestei întâlniri din săptămâna mare “Cât de eficientă este protecția prin marcă?” nu are nici o șansă să denote o atmosferă de vacanță sau una fără miză pentru că dezbaterea din această seară este miză. Nu este prima dezbatere din ciclul dezbaterilor juridice consacrată mărcii sau proprietății intelectuale, însă este una care se cuvenea a fi făcută după avalanșe de penal, fiscal, și GDPR-uri. În această seară sunt alături de dezbaterile.juridice.ro doamna avocat Sonia Florea, Florea Gheorghe & Asociații, mulțumim pentru prezență!

Sonia Florea: Mulțumesc și eu pentru invitație.

Bogdan Dumitrache: Mai departe doamna avocat Elena Grecu, Partner Grecu & Asociații este alături de noi.

Elena Grecu: Bună seara!

Bogdan Dumitrache: Și urmează băieții, asta însemnând domnul avocat Dumitru Dobrev, Partner Dobrinescu Dobrev, și domnul avocat Ionuț Lupșa, Managing Partner Lupșa & Asociații. Să începem. Cât de eficientă este protecția prin marcă?

Elena Grecu: Ok, până să ajungem la această întrebare, cred că ar trebui să discutăm de ce este importantă marca și care este efectul de fapt asupra societăților atunci când nu au marcă sau când sunt acuzate de contrafaceri a unei mărci. Și exemple din practica recentă a Tribunalului București să vedem ce se va întâmpla mai departe la Curtea de Apel sunt legate de sume ajungând la sute de mii de euro, pe contrafacerea unor pantofi de exemplu, sau pe contrafacerea unor semne pe anumite obiecte de îmbrăcăminte. Astfel încât persoanele care comercializează aceste produse, poate involuntar chiar aplicând părți pentru marcă, au de suferit consecințe foarte importante.

Bogdan Dumitrache: Așa cum ați început, mie-mi vine în minte un fel de contratitlu nu cumva este eficientă protecția prin marcă. Deci o perspectivă, să zicem deocamdată, mai degrabă de pârât, acuzat că ar încălca o marcă.

Elena Grecu: Da, așa este. Și de asta spuneam că de multe ori se pune în discuție chiar contrafacere involuntară când cineva folosește o parte dintr-o marcă sau chiar o marcă fără să dorească. Dă o comandă în China și primește de exemplu un produs inscripționat fără ca el să fi comandat acest lucru. Dar, ajungând la prima esență cumva, ce este marca și de c ear fi mai importantă ca un desemn industrial, sau ca o invenție, sau, dacă este mai important, cred că aici ar trebui să stabilim în primul rând protecția prin marcă și la ce ne referim. Pentru că mărcile sunt de mai multe tipuri, vorbim de mărci verbale, mărci combinate, mărci dimensionale. În curând vom avea o reglementare privind mărcile olfactive, de exemplu mărcile netradiționale. Astfel încât protecția prin marcă este destul de vastă și acoperă destul de multe părți.

Bogdan Dumitrache: Miroase bine asta cu mărcile olfactive.

Sonia Florea: Da, sunt noile tipuri de mărci care sunt reglementate prin noua directivă privitoare la armonizarea drepturilor la marcă, recent adoptată, Directiva 2436 din 16 decembrie 2015, pentru dispoziții de drept substanțial și pentru prevederi de drept procesual, adică se reglementează competența comisiilor din cadrul OSIM să soluționeze acțiuni de cădere și acțiuni în anulare. Hotărârile date de aceste comisii vor fi la rândul lor supuse unor căi de atac în fața Tribunalului, contestația și presupun că numai apelului la Curtea de Apel. Deci se ajunge la reglementarea actuală a procedurii contestației mărcilor.

Elena Grecu: Și inclusive pe cotrafaceri o să rămână în continuare apanașul Tribunalului.

Sonia Florea: Da. Și noile tipuri dă mărci au făcut deja modificările în programul online care permite înregistrarea online a mărcilor. Și sunt, pe lângă mărcile tradițional cunoscute, verbale, figurative, combinate, sunt mărci tridimensionale, sonore, dinamică și poziționale.

Bogdan Dumitrache: O să avem auditor de marcă, o să avem degustător de marcă probabil. Deci, dincolo de ambalajul apparent amuzant, lucrurile vor începe să aibă o miză din ce în ce mai complexă. Deci asta legată de mărcile din noua generație, ca să zic așa, noi tipuri de marcă.

Sonia Florea: Pentru că de fapt Directiva și Regulamentul Noile acte normative europene, și anume Regulamentul 1001/2017 care este deja în vigoare de la 1 octombrie 2017 elimină poziția reglementării grafice a mărcilor. Practic până acum mărcile erau considerate orice semne, orice tipuri de semne care puteau fi percepute visual de către om. Acum se renunță la condiția reprezentării grafice și se trece la toate tipurile de percepție, inclusive auditivă și olfactivă. Ceea ce va ridica probleme în practică, mai ales în ceea ce privește mărcile de tip olfactiv. La mărcile sonore deja pot fi înregistrate notații musicale de tipul portative fără probleme, dar în ce privește mărcile olfactive o să fie…

Elena Grecu: Exact ceea ce privește muzica. Dar dacă ne raportăm la niște onomatope, de exemplu, nu puteau fi reprezentate neapărat prin portativul muzical. Și atunci presupun că vor trebui descrise (lătratul unui câine la șosete).

Sonia Florea: Cred că ne-am dus cu toții, apropos de lătratul unui câine, regetul unui leu la MGM cred. Când începeau toate filmele de desene animate, apărea logoul și răcnetul leului.

Bogdan Dumitrache: Și atunci degeaba pun eu o pisică, dacă pun acel reget…Față de faptul că n-avem încă reglementarea în vigoare, ar fi pretabil la o sancționare? Bine, pe un alt teren, pe un alt tărâm decât cel pe care-l va permite implementarea directivei?

Sonia Florea: Exemplul acesta dat de dumneavoastră cu pisicuța?

Bogdan Dumitrache: Da, legat de mărcile olfactive și mărcile sonore, adică e clar va fi altceva. Dar acum pe ce avem acum s-ar putea apăra, s-ar putea proteja într-un fel o asemenea confuzie indusă?

Sonia Florea: Da, în ce privește mărcile sonore da. Mărcile olfactive nu știu, o să fie foarte complicat.

Ionuț Lupșa: Am avut discuția aceasta la un seminar organizat de OSIM la Cap Aurora. Ne-am pus problema la momentul respectiv cum se va substitui judecătorul unui consumator de inteligență medie care să perceapă semnul, semnul fiind de exemplu vorbeam despre o marcă olfactivă.

Bogdan Dumitrache: Și dacă nu va fi motiv de anularea judecății.

Ionuț Lupșa: Teoretic mai există și mărcile care apelează la un alt simț, gustativ, nu mai spun tactil, este deja uzitat, ca și mărcile sonore, ca și mărcile tridimensionale. După părerea mea mărcile sonore și tridimensionale ar trebui să dispară din categoria mărcilor netradiționale pentru că deja sunt multiple înregistrări de ani buni, dar mărcile olfactive vor pune probleme în practică. E drept că vor fi mai puțin de 0,5% sau 0,1% așa încât majoritatea mărcilor va fi în continuare dominat de mărcile verbale și figurative.

Bogdan Dumitrache: Pe mărcile tradiționale vă simțiți în regulă pentru că tonul de început al emisiunii a fost de poziția unui întreprinzător comerciant care se trezește angrenat într-o procedură, cum s-a și spus aici contrafacere involuntară, sigur este un fel de metaforă, dar pentru asemenea accent, mai ales pe aspectul lipsei intenției. Adică e clar, contrafacerea presupune să fie în cunoștință de cauză. Adică putem spune că avem și cazuri în care suntem într-o zonă diametral opus sau unei hiperprotecție prin marcă, o zonă care deja înseamnă că protejezi, ceea ce nu este cazul să protejezi sau încă suntem în stadiul în care ne văitam, cel puțin pe vremuri, că mijloacele de apărare a mărcii chiar dacă sunt prevăzute de lege parcă nu funcționează la turație maximă.

Dumitru Dobrev: Depinde foarte mult de cu cine ai de a face. Dacă concurența ta sunt, să zicem, firme din zona pieței comune care provin din state civilizate și văd că ai o marcă și te lasă în pace, nu contrafac, nu încearcă să-ți fure piața, încercând să înregistreze o marcă similară că și asta se mai întâmplă câteodată. Și te lupți cu cineva din China care n-are niciun Dumnezeu, și dacă le confiscă un vapor de adidași pe care au scris abibas asta intră la pierderi, mai trimit un vapor. Sau din zona contrabandei cu alcool, cu țigări, acolo te lupți cu cineva care nu face parte din sistemul tău de valori. Aceea este cam o luptă cu morile de vânt. Dacă discutăm de lumea civilizată, da, aici protecția este eficientă.

Bogdan Dumitrache: Atunci problema este de dificultate de identificarea adversarului.

Dumitru Dobrev: Nu este dispus adversarul să piardă. Asta este problema. Așa o percep eu, poate colegii au altp viziune.

Sonia Florea: Eu aș răspunde puțin nuanțat la afirmația dumneavoastră. Întrebarea de bază este cât de eficientă este protecția prin marcă, dar aș spune că nu ține atât de mecanismele legale puse la dispoziție, ci poate chiar de marca în sine la a cărei protecție se tinde. De ce spun asta? Pentru că depinde foarte mult de caracteristicile semnului pe care le înregistrezi ca marcă. Și anume poate fi o marcă slabă care include elemente descriptive. Tendința oficiilor în general, și a celor naționale, și a celui european, este să înregistreze cam tot ce se depune ca martor.

Bogdan Dumitrache: Mai degrabă necontencios.

Sonia Florea: Da, se depune o cerere de înregistrarea mărcii și de regulă se cam înregistrează orice se cere. Dar și tendința totodată, am observat, a solicitanților este de a include, de a pleca de la un element care denotă calități intrinseci ale unui produs care urmează să poarte o marcă. De ce? Pentru că, plecând de la acel element de bază potențial descriptiv, mai adaugă 2-3 litere în configură și gata a scăpat de condiția ca marca să nu fie compusă exclusiv din semne care denotă o calitate a produsului, pentru care și un element grafic. Pe lângă elementul descriptiv de bază mai are un prefix, un sufix, mai joacă puțin cu el și gata marca. Aceea este o marcă destul de slabă pentru că odată înregistrată dă naștere la nenumărate potențiale conflicte cu mărci ale altor producători de produse similare sau chiar identice care au la rândul lor nevoie de acel element descriptiv care funcționează de cele mai multe ori ca și element pe baza căruia se construiesc mesajele publicitare. Și de aceea pentru acel element descriptiv este o bătaie destul de mare pe piață, să-l ai tu și să interzici tuturor producătorilor accesul la acel semn semn descriptiv, ceea ce este cumva greșit. Și este de altfel și sancționat de lege, ar trebui să fie un motiv absolut, nu de refuz, al protecției mărcii printr-un drept de monopol sau printr-un drept exclusiv de folosință tocmai pentru că se preiau din domeniul…

Bogdan Dumitrache: Și tu cu impresia că eu trebuie să confisc produsul, practic.

Sonia Florea: Sau o calitate a produsului printr-un termen, un cuvânt care aparține vocabularului limbii române la care toți ar trebui să aibă acces, un cuvânt pe baza căruia îți construiești un mesaj publicitar care agață cumva consumatorul, dar care în sine ar fi un cuvânt descriptiv. Și problema este că, bun, pe baza acestui tip de marcă se formulează acțiunea în contrafacere, adică interzici unui concurent de pe piață să folosească marca. Atunci poți să ai pe cale de cerere convențională și de cele mai multe ori se întâmplă fie acțiuni în anulare, fie, dacă ai avut grijă să înregistrezi marca pe o clasă cât mai largă de produse dar n-ai folosit-o decât parțial o acțiune chiar în decădere, și atunci mereu ești sub riscul de a pierde de fapt marca asta.

Dumitru Dobrev: Ca să vulgarizăm puțin ca să înțeleagă telespectatorii. Dacă ai o marcă de lapte pasteorizat care se cheamă Zuzu de exemplu, aceea este o marcă foarte tare pentru că nu este deloc descriptivă, și nu ai probleme cu ea. Dacă ai o marcă de țuică care se cheamă Țuică bătrână, asta te bagă în toate litigiile cu toți, fiindcă îți crează numai probleme, fiindcă oricum te-ai duce te lovești de cineva. Și este foarte greu, cum spuneam doamna Florea, că oamenii de afaceri nu sunt educați și nu înțeleg să discute cu cei de la marketing să-și creeze mărci, să aibă caracterul acela abstract astfel încât să nu intre în partea aceasta descriptivă, să nu-i bage în tot felul de conflicte și litigii.

Ionuț Lupșa: Aici intervine rolul nostru de a educa. Cred că am avut în practică numeroase exemple de solicitări de a înregistra mărci total descriptive, pentru că este foarte tentant pentru un solicitant să înregistreze astfel de denumiri descriptive, pornind de la ideea că dețin, de exemplu, un domeniu parasolare.ro, sau pălării.ro, sau orice alt domeniu .ro sau .com pe care-l utilizează de ceva vreme și pentru care tind să pretindă niște drepturi suplimentare, deși ele nu au această calitate. Și este tentant pentru departamentele de marketing să continue protecția conferită minimă prin înregistrarea unui nume de domeniu prin intermediul unei mărci, nu este posibil. Și aici intervine rolul nostru ca și consultanți de a oferi această consultanță de a le spulbera un pic visele, de a încerca să le vorbim despre distinctivitate, să încercăm să educăm, să le spunem ce înseamnă de fap o marcă, ce rol are o marcă, și să le explicăm faptul că nu poți obține o protecție exclusivă pentru ceva extrem de descriptiv, extrem de generic. Sigur că vor exista tot timpul aceste mici bătălii, dar ca să răspund și la tema dezbazterii de astăzi Cât de eficientă este o  marcă, este la fel de eficientă pe cât așa cum îți așterni….

Bogdan Dumitrache: Dar ce percepție aveți din punct de vedere al jurisprudenței pe acest gen de problemă deja pus în discuție, cum receptați instanța? Sigur instanțele sunt multe, și poate este riscant să generalizați. Dar, pe baza experienție, vi se pare că isntanțele sunt atente la așa ceva și într-adevăr nu mușcă? Adică penalizează pe cei care vin și cer protecția judecătorului pentru niște mărci care de fapt nu sunt mărci, sau cum ați?

Sonia Florea: Iese pe rol un litigiu despre care nu prea pot să vorbesc. Dar este cert că acolo se pune exact problema aceasta, s-a înregistrat ca marcă o marcă foarte cunoscută de altfel pe piață și folosită de multă vreme, un termen descriptiv în procent de 100% pentru limba română la care s-au adăugat încă două litere pentru un produs. Clienții pe care îi reprezint au încercat să înregistreze o marcă pentru produse diferite de altfel, dar care includ aceste prime 5 litere că s-a ajuns să se analizeze pe litere acum, ceea ce mi se pare oarecum incorect.

Bogdan Dumitrache: Aici ne întâlnim și cu aspectul sonor, că și asta contează uneori.

Sonia Florea: Da. Și spre marea mea surpriză, dar și bucurie, am constatat că se vând nenumărate produse identice cu cele pentru care marca aceasta a fost înregistrată. Dar în ce modalitate? Se folosește termenul descriptiv pe eticheta aplicată produsului, produsul are marca proprie plus dedesubt termenul acesta descriptiv care este scris uneori de vreo 3 ori mai mare decât marca proprie. Dar în orice caz este folosit ca și termen descriptiv în mod real, el fiind un termen descriptiv pentru o calitate a acelui produs.

Elena Grecu: Aici m-aș referi și la mărcile care își pierd instinctivitatea. De exemplu “termopan” a fost marcă, sau frigider. Bine, xerox face eforturi foarte mari să-și păstreze marca pentru că Xerox este încă marcă, dar într-adevăr în vorbirea obișnuită. Și aici este riscul mărcilor notorii de a devein de fapt descriptive pentru un anumit produs și felul în care își folosesc ei abilitățile pentru a face consumatorii să înțeleagă că este o marcă și nu este un nume de produs.

Ionuț Lupșa: Mi se pare, de exemplu la acest capitol, că titularul mărcii Xerox a făcut eforturi. Mi-aduc aminte chiar o reclamă “Ce înseamnă să tragic la xerox” și trăgea cineva un compiator. Dar a făcut nenumărate eforturi de a induce un pic de rigurozitate în exprimare, și de a spune că practice efectuezi o fotocopie, faci o copie, ș.a. Spre deosebire, de exemplu, de o marcă celebră de pantofi sport, n-am pomenit-o, care a intrat în dicționar? Este în dicționar, nu mai zic de vorbirea curentă. Toată lumea spune că își cumpără un anumit pantof sport care este o altă marcă decât aceea. Confuzia este atât de mare încât nu știu cum mai pot repara. La fel ca și Xerox probabil că va fi nevoie de o investiție masivă în publicitate, dar în pulbicitate targhietată fix pe așa ceva.

Elena Grecu: Google de exemplu a devenit verb. Deja când devine verb, nu mai este marcă, pentru că înseamnă că este o acțiune care denumește a căuta.

Bogdan Dumitrache: Deci referirea la google deja este cam singura care poate să unicizeze respectivul….

Sonia Florea: Și pentru că am vorbit despre mărcile descriptibile pentru vorbitori de limba română cu referire la un anumit caz, pentru că avem ca temă de discuție și comparația dintre marcă națională și marcă europeană. Ce înseamnă marcă descriptivă înregistrată la Oficiul European de Proprietate Industrială și valabilă pentru tot teritoriul Uniunii Europene. Este un caz care mi-a atras atenția. Aparent depunerea spre înregistrarea unei mărci care să fie valabilă pentru tot teritoriul Uniunii Europene prezintă foarte mare avantaje, pentru că procedura este mult mai rapidă, practica este accesibilă publicului, sunt motoare de căutare foarte puternice. Ai acces și la practica oficiului administrative, nu mai vorbesc de jurisprudența Tribunalului de primă instanță și a Curții Europene. Totul este foarte limpede și de înțeles pentru toată lumea.

Bogdan Dumitrache: Aparent paradoxal, cu cât marca are evocație mai extinsă, cu atât protecția poate să fie mai puternică.

Sonia Florea: Este. Dar iată un caz, se analizează condițiile absolute de refuz al protecției mărcii. Pentru o astfel de marcă a fost depusă de către un solicitant din țările baltice, nu mai știu care anume, dar aceasta este marca, scrisă cu litere chirilice (Медведь).

Ionuț Lupșa: Dacă nu mă înșel, ea este constituită figurativă așa cum este scrisă la nivelul oficiului.

Sonia Florea: Exact, nu verbală, deși ea este verbală. Scrisă cu litere chirilice și depusă pentru clasa de produse 29, 30, adică inclusiv băuturi. Dar gândițivă pentru ce procent de populație raportat la teritoriul Uniunii Europene această marcă are un sens câți înțeleg literele alfabetului chirilic și în plus că această marcă de fapt nu descrie nici unul dintre produsele pentru care a fost depusă spre înregistrare, ea nu descrie.

Ionuț Lupșa: Păi nici asta nu descrie produsele, și nici alte…

Sonia Florea: Da, dar a fost refuzată pentru că într-adevăr este descriptivă.

Elena Grecu: Dacă e și pentru carne, și avem urs pentru carne, și punem pe carne de oaie cum ar fi.

Dumitru Dobrev: În mod clar targheta imigranții din spațiul sovietic care sunt în țări, Germania sau așa, asta au încercat să facă.

Sonia Florea: Dar cât costă o astfel de marcă în România, dacă ar fi depusă?

Elena Grecu: Da, asta voiam să spun și eu, că câteodată se pun mărci europene la înregistrare pentru că este mai ușor de înregisrat în anumite circumstanțe o marcă europeană. Adică Oficiul European este mai blând în anumite circumstanțe.

Ionuț Lupșa: Nu tot timpul, aici sunt, eu aș spune că ar trebui nuanțat. Există mărci care pentru Oficiul Național sau pentru examinatorii de la Oficiul Național ar putea să fie considerate ca având o anumită semnificație pentru o anumită categorie de public. Am avut 2 exemple în practica mea, pe ambele în schimb le-am recitat ulterior la nivel european. Dar erau niște cazuri specifice unde examinatorul și-a exprimat… Poftiți?

Elena Grecu: Cu o conotație religioasă? Că în general și acesea sunt desprinse.

Ionuț Lupșa: Nu, nici vorbă. Era vorba de marca Malagamba, care la nivelul Oficiului Național a fost refuzată, la nivelul Oficiului European nu a existat nici un impediment pentru a fi înregistrată, Malagamba fiind celebrul personaj din perioada interbelică care se îmbrăca foarte ciudat pentru acea epocă și a lansat o modă. Deci de la acel moment, cine se îmbrăca atipic devenise malagambist.

Dumitru Dobrev: Da, malagambiștii erau tinerii care în perioada celui de-al Doilea Război Mondial simpatizau cu cauza aliaților și ascultau jazz și îl enervau pe Antonescu, pe nemți, îmbrăcându-se cam ca negrii din Chicaco.

Sonia Florea: Dar într-adevăr pentru Oficiul Național acest semn avea o anumită semnificație.

Dumitru Dobrev: Da, sigur, era numele unei persoane. Și atunci clar este mult mai greu național.

Ionuț Lupșa: Din numele unei persoane eu aș zice că ar fi trebuit să se opună persoana respectivă, adică eram pe motive relative, nu eram pe motive absolute. Și apropo de motive absolute, există un termen de prescripție. La motivul acesta dacă marca este descriptivă, este supus unui termen de prescripție de 5 ani. Cu alte cuvinte, după 5 ani, chiar dacă marca ta este descriptivă, nu mai poate fi atacată sub acest aspect. Ca atare poți să o opui oricăror terți. Și au existat cazuri când mărcile au fost lăsate îm pace timp de 5 ani, după ce a expirat termenul au trecut la atac și au atacat concurenții de pe piață, pentru că foloseau de exemplu o denumire pentru profesioniști.

Bogdan Dumitrache: Morala fiind că trebuie să reacționezi. Dacă vezi că cineva vine cu descriere, este bine să reacționezi, că dacă o lași așa într-o zonă de toleranță, există riscul…

Ionuț Lupșa: Câtă vreme nu a apelat la acea marcă timp de 5 ani, teoretic acea marcă nu mai poate fi atacată, dar de asemenea mai există o pârghie la care poți să apelezi dacă este deschisă calea unei acțiuni de cădere, pentru că nefiind utilizată timp de 5 ani atunci ai deschisă calea unei acțiuni de cădere, dar nu întotdeauna este la fel de eficientă.

Sonia Florea: Problema este că dacă ceri anularea pentru motive absolute în termen de 5 ani, la fel ți se respinge acțiunea.

Ionuț Lupșa: Exact.

Sonia Florea: Numai pentru motivul înregistrării cu rea credință poți să formulezi oricând cererea în anularea înregistrării mărcii. Și aceasta apropo pentru cât de eficientă este protecția prin marcă sunt foarte multe cazuri și chiar la început în România a fost o inflație de cereri de înregistrare a mărcii cu rea-credință. Se înregistrau mărci cunoscute în alte state din jurul României, se profita de faptul că pe teritoriul României marca nu era înregistrată. Pur și simplu se înregistra aceeași marcă pentru produse indentice, marca înregistrată cu rea-credință. Și protecția unei astfel de mărci este extrem de slabă. Tinde spre zero, pentru că oricând poți să ceri anularea înregistrării respective mărci.

Ionuț Lupșa: Numai dificil este să și obții hotărârea de anulare.

Dumitru Dobrev: Da, și pe motivul acesta cei care făceau chestia aceasta sperau la o tranzacție și să ia niște bănuți. Aceasta era miza.

Bogdan Dumitrache: Să le fie răscumpărată.

Sonia Florea: Sau formulau acțiuni în contrafacere uneori chiar împortiva, să spunem un titular al mărcii înregistrate într-o țară europeană, să spunem Franța bunăoară care prin intermediul unui distribuitor căuta să pătrundă pe piața românească, iar distribuitorul era pârât în acțiune în contrafacere formulară de acest titular care a înregistrat marca cu rea-credință. Și se solicitau pe care acțiunii în contrafacere obligarea la plata unui prejudiciu material de nu știu cât, cât mai mare posibil. Și astfel de litigii sunt cazuri reale, durează foarte mult, pentru că se face cererea reconvențională de anulare a înregistrării mărcii, se suspendă acțiunea în contrafacere până la soluționarea cererii în anulare, dar poate să dureze foarte-foarte mult timp.

Bogdan Dumitrache: Deci ne apropiem de partea de proces, pentru că într-o primă parte a întâlnirii am discutat pe aspecte cumva substanțiale.

Dumitru Dobrev: Este și o tactică numită de la avocații internaționali de mărci „The italian torpedo”, pentru că o astfel de acțiune introdusă în Italia unde procesele acolo țin 15-20 de ani îți fac praf, îți suspendă acțiunile tale pentru anularea mărcii deceptive sau a mărcii care… .

Bogdan Dumitrache: Sunteți mulțumiți de procedura română din punctul acesta de vedere? Bine, știți aspectele de costuri și viteză, cei doi parametri care îmi vin.

Ionuț Lupșa: A crescut nivelul de predictibitate, durata este rezonabilă.

Bogdan Dumitrache: E diferit ca regimurile provizorii sau chiar dosarele standart?

Ionuț Lupșa: Chiar și pentru un dosar pe fond.

Elena Grecu: În ce privește anularea și într-adevăr hotărârile au sim, dar când de exemplu când ajungem la contrafacere, când ajungem și la Înalta Curte se retrimit spre judecare la Curtea de Apel, ia recurs la Înalta, iar nu prea mai sunt predictibile.

Dumitru Dobrev: În ultima vreme s-a cam terminat cu încasările.

Sonia Florea: Depinde de la caz la caz.

Dumitru Dobrev: Și calitatea este alta față de să te duci să te judeci la Tribunal, la Secția a VI-a, nu mai e comercial, Secția a VI-a Civilă este horror. La un complet specializat de proprietate industrială de la Secția a III-a – a IV-a Civilă este boierie. Și mai ales la Curtea de Apel, la Înalta Curte sunt complete foarte OK, știu multă carte, soluțiile sunt previzibile.

Sonia Florea: Este un mare avantaj spre deosebire de alte domenii ale dreptului, în materia de marcă, de desen industrial, atât Oficiul European de Proprietate Industrială, cât și Tribunalul de primă instanță a Uniunii Europene, cât și Curtea Europeană conferă acces nelimitat la hotărâri în integralitatea lor, decizi motivate în integralitatea lor. Sunt foarte ușor de găsit, foarte ușor de folosit. Ele sunt traduse pe site.

Bogdan Dumitrache: Și aceasta oferă bibliografie foarte irelevantă.

Dumitru Dobrev: Da, și Înalta Curte a noastră chiar preia motivările.

Sonia Florea: Se preiau în acțiuni, în întâmpinări. Practic există această predictibilitate, acces foarte facil la informație de foarte bună calitate și atunci cred că și de aceasta a crescut nivelul de profesionalism în acest domeniu.

Ionuț Lupșa: Și a scăzut durata.

Sonia Florea: Pe de altă parte există un risc, faptul că se face copy paste din calâmul întreg de documente, inclusiv în hotărâri judecătorești se repetă aceleași argumente. Aceasta și datorită sau din cauza jurisprudenței Curții Europene care tot face trimitere la jurisprudența anterioară și dacă ai un caz soluționat la nivelul anilor `90 în care s-a spus o anumită frază și se tot face trimitere la cazul respectiv, nu mai ai cum să combați cu nici un fel de argument acele idei, acele argumente. Bunăoară așa se tot repetă ca o mantră cu cât este mai cunoscută marca anterioară sau cu cât este mai distinctivă, cu atât este mai crescut riscul de confuzie. Cu alte cuvinte, dacă ai o marcă notorie pe piață și dacă ai și o marcă asemănătoare să spun cu marca notorie pentru produse similare nu identice,  cu atât este mai mare riscul de confuzie pentru consumator. De ce? Bineînțeles că aceasta este așa un exercițiu de imaginație și de argumentare în joacă, pentru că nu se trece peste această frază care se tot repetă. Dar dacă cineva se gândește logic „De ce?”. Dacă marca este notorie, în momentul în care mă confront cu o marcă asemănătoare, cu o marcă notorie, eu îmi dau seama că nu este totuși marca aceea notorie. Ea este totuși altceva dacă este atât de bine cunoscută pentru cosumatori. Tocmai pentru că este atât de bine cunoscută nu poate fi confundată cu nimic.

Bogdan Dumitrache: Aici efortul de a săpa la rădăcini și de a se vedea unde s-a statuat și în ce circumstanțe și pe ce argumente s-a preluat această idenă.

Sonia Florea: Nimeni nu mai face efortul acesta de gândire.

Bogdan Dumitrache: O parte interesată să nu-l facă ca în orice litigiu. Deci alta ar avea o pâine de mâncat pe tema aceasta dacă ar încerca s-o aducă la atenția judecătorului și să spună că până la urmă aici lucrurile sunt… .

Sonia Florea: Cel mai frumos este când e din aceeași hotârăre a Curții.

Bogdan Dumitrache: Și fiecare se extrage… .

Sonia Florea: Fiecar reclamant își ia anumite părți.

Bogdan Dumitrache: Aceata îmi sună cunoscut cu alte domenii. Avantajul este că oricum s-ar da hotărârea din intern, ea va respecta hotărârea din acea cauză. Acum că paragrafele nu sunt aceleași este o chestiune de nuanță.

Sonia Florea: Și există și riscul acesta al faptului că practic nu mai ai libertatea de creație, de gândire juridică în acest domeniu atât de mare.

Bogdan Dumitrache: Ci doar preocuparea de identificare, a încercat judecător că cazul tău se încadrează într-o anumită situație.

Sonia Florea: Foarte simplu de gâsit jurisprudență, pentru că motorul de căutare de exemplu pe CURIA găsești hotărări pronunțate cu privire la un anumit articol, un anumit aliniat al articolului și litera din articol. Și practic munca este cel puțin pe jumătate este făcută pentru toată lumea și cam toți știu cum stau lucrurile. Într-un fel e bine, în altul nu este bine, pentru că nu mai ai ca practician libertate de creație, de argumentare și de raționament juridic.

Dumitru Dobrev: Crește predictibilitatea, dar scade creativitatea.

Bogdan Dumitrache: Cu toate acestea o zonă de specialiști, adică deși din ce spuneți s-ar putea rezulta că fiecare om cu studii medii superioare ar putea să intre, în realitate este un club aproape.

Dumitru Dobrev: Nu, că la completele acestea ne cam vedem… .

Bogdan Dumitrache: Ca familie.

Dumitru Dobrev: 30-40 de persoane.

Ionuț Lupșa: Mai apare câteodată și un justițiabil care folosește aceste texte în mod impropriu, evident că devine imediat ridicol ceilalți care știu despre ce este vorba sesizează și instanța sesizează, dar acesta este riscul că nu apelezi la specialiști.

Elena Grecu: O să fie o provocare pentru toată lumea când va trece OSIM această judecare, pentru că nu știm exact cine va fi în cadrul OSIM. Evident vor trebui să angajeze persoane care să dea un examen probabil, dar dacă dau din lege și atât s-ar putea să vedem… .

Bogdan Dumitrache: Dar impersoanal asupra OSIM-ului?

Elena Grecu: Nu cred, pentru că ei sunt deja foarte puțin, mai ales la contestație.

Dumitru Dobrev: Au mai avut loc niște schimbări, au mai ieșit la pensie dintre examinatorii vechi. Nu știu ce o să fie acolo.

Bogdan Dumitrache: Va fi o miză, pentru că deși vor fi cu cale de atac contează totuși prima instanță care face dosarul. Este o chestiune importantă, nu poți spune oricum e cu ape și cu recurs, și atunci se rezolvă.  Sau au avut contestație.

Ionuț Lupșa: Dacă așa va fi modificarea, va fi doar cu apel. Deci nu ne vom mai putea baza.

Elena Grecu: Vom trece la taxe judiciare de timbru la taxele stabilite pentru OSIM, adică vor fi mai multe schimbări.

Bogdan Dumitrache: Există și o zonă penală în sensul că cunoașteți că la un moment dat conflictele scaladează și încearcă să se ducă într-o zonă penală pentru a crea presiune pe unii dintre cei doi actori ai luptei.

Dumitru Dobrev: Mai mult pe partea de contrafacere. Acolo are legătură mai multă cu penalul și în general pentru afacerile grosiere, țările extracomunitare cunoscute.

Bogdan Dumitrache: Și în principiul se ezită să angajeze răspunderea penală.

Ionuț Lupșa: Am ezitat să folosesc comunicarea unei acțiuni penale sau a unei plângeri penale, pentru că nu este eficientă din punct de vedere al timpului alocat și al randamentului, pentru că nu se alocă suficient timp.

Bogdan Dumitrache: Magistrații din zona penală, procurorii judecători nu par dispuși să… .

Ionuț Lupșa: Cu magistrații rămâi la direcția economică sau la… .

Dumitru Dobrev: Ofițerul de cercetări penale.

Sonia Florea: Depinde și de măsura pe care vreo s-o obții, de exemplu pe calea acțiunii în contrafacere. În proceduri penale se obține mai degrabă confiscarea, distrugerea. Dar  la obligarea de despăgubiri bănești nu.

Ionuț Lupșa: Măsurile civile sunt mult mai eficiente.

Dumitru Dobrev: Și forța Ordonanță 100 care a fost topită în Noul Cod de procedură civilă și te poți descurca pe un sechestru, pe o ordonanță preșidențială altfel. Totuși, procedura civilă oferă, ai niște posibilități.

Bogdan Dumitrache: Și tranșarea litigiului închide subiectul, liniștește apele sau și post hotărâri există variante, încercări de ludare, de strecurare.

Dumitru Dobrev: Partidul de executare este relativ simplu. Dacă ai anulat o marcă sau ai reușit să anulezi un transfer, te duci la OSIM și ai reușit acolo sau ai radit-o. Din punctul acesta de vedere marca este acolo nu poate să o ascundă nimeni. Și obții din nou radierea, dacă de exemplu ai anulat o marcă pe motiv de rea-credință. Mai greu este la contrafacere.

Ionuț Lupșa: Într-adevăr ridică problema în practică, probleme serioase. În clipa în care obții o hotărâri prin care interzici utilizarea unei anumite denumiri, unui anumit semn pentru anumite produse și ca și tema pe care a-ți lansat-o se folosește un semn de back up, un semn similar cu semnul anterior, dar care nu este prins în dispozitiv, atunci ridică probleme. Este important cum redactezi petitul de la bun început.

Bogdan Dumitrache: Dispozitivul este replica petitului.

Ionuț Lupșa: Este posibil ca judecătorul să nu-ți acorde suficientul. Și dacă îți acordă este problematic, pentru că nu prea ai cum să-l pui în executare și instanța de executare nu va putea să facă o astfel de apreciere subiectivă și nici executorul nu va putea dacă acea marcă nr. 2 este într-o bună măsură similară sau nu.

Sonia Florea: Și eu sunt de aceeași opinie că practic nu poți să obții aceeași hotărâre judecătorească care să-ți permită să interzici folosirea unor mărci similare cu cea care stă la baza formulării acțiunii în contrafacere.

Ionuț Lupșa: Cine ar trebui să facă aprecierea.

Sonia Florea: Pentru că marca respectivă invocată ca temei a acțiunii în contrafacere trebuie să fie identificată în primul rând numărul de înregistrare a mărcii. Și prin reprezentarea ei exactă în registru și este vorba de drepturi născute numai în temeiul acelei înregistrări.

Bogdan Dumitrache: Știu că practic instanțele se sigur în funcție și de chemarea în judecată interzic, iau măsuri în legătură cu acea marcă, dar unele cel puțin din hotărâri fac referire și la mărci similare în ideea de a nu permite celui care a pierdut procesul să câștige executarea. Pentru că este evident chiar și la măsurile provizorii. Nu va persevera în acte acelei mărci, ci va încerca o marcă cât mai apropiat posibilă pe marca de referință prin care astfel… . Sigur vorbim de contrafacerea mică, mijlocie care însă este foarte păgubitoare.

Dumitru Dobrev: Și sunt inepuizabili în idei. Am avu o situație, deci clientul avea o marcă comunitară, inregistrată. Comercializa vinuri și avea o etichetă cu marca respectivă. Advversarul lui care pornise dintr-o divizare a unei societăți comerciale după ce i-am anulat marca ulterioară pe care și-o înregistrează în România identică, marca cu unitare era mai veche. S-a dus la registrul comerțului și a făcut o societate comercială și în denumirea aia SRL a prins și elementul verbal al mărcii. Și a început să scoată etichete de vin cu denumirea aceea mai îngroșată și au umplut toate supermarketurile cu produsul respectiv. Și noi aveam în dispozitiv doar că i-am anulat marca. Cred că eram împreună la Vilău și Mitel. Și acestea te-au pus în dificultate, pentru că trebuie să mai faci o nouă acțiune, să anulezi numele comercial, acela de la registrul comerțului care pe vremea aceea era o practică neunitară.

Bogdan Dumitrache: Deja nu mai sunt provizorii, nu respectă condiția provizoratului.

Dumitru Dobrev: Și iar alți ani de procese. Doar pentru că a zis el că nu vrea să se supună forței coercitive a statului hotărârii judecătorești pe care au obținut-o.

Elena Grecu: Și interesant mai este contrafacerea pe internet, pe site-uri când de fapt tu te judeci cu cine? Cu cel care deține numele de domeniu? Dar numele de domeniul poate să fie cesionat foarte simplu și atunci este destul de complicat să urmărești pe cel care face acest lucru pe internet atât timp când nu vorbim de contrafacerea aceea grosieră de care vorbeam. Vorbeam doar de încălcarea unui drept la marcă pe un site. Complicat de căutat și adus în fața instanței pentru a schimba denumirea.

Sonia Florea: Vom încerca să vedem această problemă executoriu, cred că trebuie pornit un nou proces pentru folosirea fără drept a unui semn similar altul decât cel care a stat la baza pronunțării hotărârii. Bineînțeles că va fi mult mai ușor pentru reclamant în al doilea proces, se scurta foarte mult durata litigiului.

Bogdan Dumitrache: Va fi o bătaie pe similaritate.

Sonia Florea: Oricum este mai simplu și ai acces și la măsuri provizorii.

Dumitru Dobrev: Nu poți să invoci autoritatea, poți să invoci puterea de lucru judecat, mai ales dacă este destul de mare, că nu ai tripla identitate.

Ionuț Lupșa: În mod paradoxal, ca să conchidem puțin dacă se poate, se spune că protecția prin marcă, punând pe o scară ierarhică prevetul, modelul de utilitate, designul industrial și marca, ar fi cea mai slabă. Dar paradoxal, protecția pe care poți s-o obții prin marcă este din punctul meu de vedere cea mai puternică. Mai ales, pentru că marca nu expiră niciodată. Tot timpul este supusă reînnoirii. Pe când un drept, altă factură de exemplu un brevet expiră în 20 de ani, intră în domeniul public unde designul în 25 de ani cu toate perioadele de reînnoire, ca atare vor intra în domeniul public la finalul acestei perioadei. Marca nu. Marca are o protecție nelimitată în timp și sunt exemplele de mărci celebre care dăine de veacuri deja și care se bucură în continuare de protecție solidă. Sunt de renume, de reputație, sunt mărci renotorii care nu vor dispărea.

Bogdan Dumitrache: Mai fiabile, ca să zicem așa. Proiect de lege avem pentru modificarea legii noi?

Sonia Florea: Da, este pulicat pe site-ul OSIM-ului.

Dumitru Dobrev: Noi am avut niște propuneri, niște amendamente, dar încă mai vrem să primim sprijin de la grupurile parlamentare relevante.

Sonia Florea: Ce este interesant cu directiva aceasta din punctul meu de vedere este că s-a constatat că o marcă înregistrată dă totuși naștere unui număr foarte mare de litigii. Și că la un moment dat se ajunsese la nivelul statelor europene să se considere că datorită jurisprudenței că de fapt se conferă o protecție mult prea largă prin drept la marcă. Sau mai bine spus că titularii mărcilor încearcă pe calea acțiunilor în contrafacere cumva să depășească limitele dreptului la marcă. Și atunci directiva aceasta vine într-un fel să configureze mai precis dreptul la marcă și spune mai limpede pentru… . Bineînțeles nu cu titlul imperativ pentru legiuitorul din statele membre, dar cumva cu titlu de recomandare ca funcția mărcii să fie singura protejată, să fie acea de indicare a originii produsului, pentru că la un moment dat jurisprudența Curții era așa de haotică cumva și conducea la confuzii că ajunsese să identifice funcție de publicitate a mărcii, funcția de investiție, funcția de concurență, de crearea imaginii și nu se mai știa ce se protejează prin marcă. Se ajunsese mai ales în contextul în care se înregistrau mărci destul de slabe, figurative, dar care conțineau un element verbal aproape desctriptiv.Și atunci s-a limitat protecția mărcii, cel puțin ca recomandare din partea legiuitorului european la această funcție esențială de a indica originea comercială a produsului pentru consumatori. Plus aparent se extinde dreptul la marcă prin conferirea unei noi prerogative titularilor, de exemplu se poate cere tranferul mărcii înregistrate pe numele agentului direct fără să se recurgă la procedura de anulare sau se poate opri marfa în procedura de tranzit de exemplu. Sau pot fi interzise acte pregătitoare până la săvârșirea faptei de contrafacere chiar importul sau punerea etichetelor, a unor ambalaje care încă nu sunt aplicate pe produs, măsuri premergătoare cumva. Dar de pe altă parte directiva asigură și un echilibru cu ce înseamnă asigurarea, respectare libertății de exprimare, artistice. De exemplu folosirea numelui personal va fi considerată de regulă o folosire cu bună-credință.

Bogdan Dumitrache: Apropo de proveniență.

Ionuț Lupșa: Sunt unele cazuri în care numele personal a intrat în conflict cu o marcă celebră. De exemplu este notoriu cazul Ferrari, unul era Enzo Ferrari și celălalt era tot Ferrari în așa fel încât se considera la fel de îndreptățit să folosească o marcă Ferrari.

Sonia Florea: Și apropo de răcnetul leului și mieunatul pisicuței, aceasta va fi o excepție de la încălcarea dreptului la marcă, pentru că ține de libertatea de exprimare, cumva de parodie, de libertatea de expresie artistică.

Ionuț Lupșa: Se consideră că există un grad mare de libertate, adică se poate opta pentru un anumit tip de mienat, un anumit tip de răget, un anumit tip de design.

Bogdan Dumitrache: Cum în epoca softurilor, calculatoarelor, asimulatoarelor deja.

Ionuț Lupșa: Ca atare poți să o faci să fie diferită, dar tot timpul va exista tentația.

Bogdan Dumitrache: Și publicului căruia produsul este adresat, dacă produsul este mai sofiscaticat sigur că elementul de confuzie ar trebui să fie mai redus, nu? Dacă publicul este sofisticat, adică anumite diferențe… .

Sonia Florea: Se admite parodierea unei mărci.

Ionuț Lupșa: Se admite, dar nu prin înregistrare, deci doar prin utilizare.

Bogdan Dumitrache: Să se nască o marcă parodică față de alta și ea să fie distinctivă.

Elena Grecu: A fost un caz cu Puma, cu o pisică care emita animalul Puma.

Ionuț Lupșa: Avem exemple mai de la noi, marca „Pirelli” a avut marca „Pi buni” care a fost înregistrată, care a fost trecute într-o primă fază, ulterior a fost în contestație în fața comisie de examinare și s-a decis respingerea de la înregistrare, adică era clar că profita de caracterul distinctiv al mărcii anterioare. Chiar dacă o parodia, pentru că era o marcă pentru aceleași produse.

Sonia Florea: Se poate argumenta.

Bogdan Dumitrache: Când spuneați că înainte de „Pi buni”, sincer la orice în afară de „Pirelli” m-aș fi gândit, dar dacă s-a soluționat aceasta e.

Sonia Florea: De exemplu un caz foarte cunoscut la nivel mondial, sunt benzinăriile ESSO și la un moment dat s-a făcut o mare importanță împotriva… . Și s-a scris S ca $ și a intrat mijlocul de apărare, libertatea de exprimare.

Ionuț Lupșa: Și libertatea de exprimare are o anumită limită când în drepturile celuilalt deja nu mai poți să vorbești de exprimare.

Sonia Florea: S-a considerat că de fapt nu este o încălcare a dreptului la marcă. Și cred că directiva tinde spre acest tip de jurisprudență.

Ionuț Lupșa: Depinde până unde merge parodia, pentru că poți să produci prejudicii însemnate.

Sonia Florea: De imagine, de reputație. În cazul acesta era cumva la limită.

Bogdan Dumitrache: Aceasta cu „Pi buni” nu m-aș fi gândit.

Sonia Florea: Nu, dar S scris ca $ este, mai ales că mesajul manifestanților era anti exploatatorilor de petrol ș.a.m.d.

Bogdan Dumitrache: Era de la automibile electrice, de la divizia cealaltă.

Sonia Florea: N-am epuizat.

Bogdan Dumitrache: Nu, n-am epuizat, că nici nu ne-am propus nici să epuizăm și să nu se epuizăm că este făcută pentru alte lucruri, dar cumva a ieșit ceva. Mare parte din anticipat, adică niște unde de acestea de umor și relaxare într-o problemă altfel destul de densă pe bani mulți de mare impact și pentru care iată avem continue noutăți, proiect de lege, implementare directivelor chiar cu elemente noi. În general când după directive vin alte directive de acolo de la Bruxelles înseamnă că simte nevoia unor plusuri, unor ajustări, sensibile a revoluției de pe piață.

Sonia Florea: Și nu se știe când anume se va reforma chiar Directiva 48/2004 cea care a stat la OUG 100/2005 privind mijloacele de apărare, pentru că de mulți ani se discută.

Ionuț Lupșa: S-a discutat și despre modalitatea în care a fost implementată la noi un pic defectuasă.

Sonia Florea: La nivel european se dorește o reformă.

Bogdan Dumitrache: Adică nu este o problemă doar a noastră.

Dumitru Dobrev: Legiuitorul nostru câteodată preia fidel textul directivei care nu este… .

Ionuț Lupșa: O exprimare largă.

Dumitru Dobrev: Da, și nu concordă cu limbajul nostru specializat din procedura civilă de exemplu. Nu folosește aceeași arie semantică la anumiți termeni și de aici par tot felul de probleme.

Ionuț Lupșa: Au fost îndreptate prin implementarea în Noul Cod de procedură civilă, lucrurile au fost îndreptate.

Dumitru Dobrev: Mă refeream prima dată când au apărut.

Bogdan Dumitrache: S-ar putea Codul să nu fie suficient, el să necesite ceva amenajări.

Sonia Florea: Cred că mai degrabă Ordonanța de Urgență, pentru că așa cum este reglementat Codul este destul de larg și corespunde foarte bine de altfel Convenției de la Paris care prevedea acest tip de măsuri provizorii.

Ionuț Lupșa: Tot așa cu titlu general, dar au fost implementate foarte bine în Cod.

Bogdan Dumitrache: La nivel de Cod este bine să nu fie foarte particularizat și foarte detaliist, pentru că riscurile mai ales în vremurile actuale să rămâi la un moment în urmă și atunci aceasta este problema Codurilor. Este bine să ai un format un pic suplu.

Dumitru Dobrev: Codul este o mașinărie cu foarte multe rotițe și atunci dacă vine o directivă și îi va trebui transpusă trebuie avut foarte mare atenție cum se ansamblează. Deocamdată este foarte OK.

Sonia Florea: 2023 pe procedură în ceea ce privește competența comisiilor din cadrul OSIM.

Bogdan Dumitrache: Deci în 2025 o să avem și noi lege de implementare, că dacă limita e 2023, cu doi ani de la noi.

Sonia Florea: Am înțeles că este problemă de buget a OSIM-ului, ar trebui să angajeze personal foarte mult și să îl pregătească.

Bogdan Dumitrache: Niște mici judecători până la sfârșit sunt cei care fac dosarul.

Elena Grecu: Arhivă.

Bogdan Dumitrache: Da, poate n-o să mai avem același format standart de arhivă, de stat la coadă cu dosarul.

Elena Grecu: Atât timp cât noi vorbim și în proiectul de lege, noi vorbim de procură și procură pe hârtie, când la nivel european nu mai vorbim de așa ceva de mult timp. Cred că în continuare o să rămâne cu arhivele respective.

Dumitru Dobrev: Măcar dacă ne-ar da acces electronic la dosar cum ne dă Curtea de Apel Cluj și tot ar fi o revoluție.

Bogdan Dumitrache: Mai este o Curte sau o instanță.

Ionuț Lupșa: Oradea.

Elena Grecu: Se poate.

Sonia Florea: Sau măcar la hotărârile pronunțate.

Bogdan Dumitrache: Acum cerem negocieri. Pentru săptămâna mare să zicem că este suficient. Mulțumim mult pentru prezență. De pregătit nu a fost greu să vă pregătiți, pentru că sunteți în domeniu. Bine, aceastea este cu dus și întors, tocmai pentru că ești în domeniu trebuie să fii cu arma la picior. Să ne urăm să fim sănătoși și să mergem mai departe în continuare cu protecție. O seară frumoasă!